Castelul Peleș din Sinaia: Cum ajungi, Cât costă intrarea și Ce vezi în interior

Celebrul Castelul Peleș din Sinaia: cum îl găsești, ce program de lucru are și cât costă intrarea. Istoria castelului Peleș și arhitectura. Ce vezi în interior și exterior.

Istoria României nu poate fi considerată completă fără o cunoaștere profundă a castelelor și palatelor uimitoare în care terenul local abundă.

Aceste clădiri de neegalat reflectă colorit moștenirea medievală a României. Unicitatea stilurilor arhitecturale este izbitoare, iar elementele individuale ajută la înțelegerea obiceiurilor și tradițiilor naționale.

De regulă, castelele și palatele românești se încadrează în două categorii: construite în secolele al XIV-lea – al XVIII-lea pentru a proteja împotriva atacurilor invadatorilor și mai moderne – construite la sfârșitul secolului al XVIII-lea în stilul luxului.

Literatura mondială s-a inspirat de mai multe ori din splendoarea pitorească a castelelor. Toată lumea știe, de exemplu, romane atât de populare precum „Dracula” (Braham Stoker) și „Castelul din Carpați” (Jules Verne).

Unul dintre cele mai frumoase muzee din România este considerat Castelul Peleș, pozele căruia sunt vitale în tot spațiu virtual. Și acest lucru nu este deloc surprinzător, deoarece arhitectura clădirii îmbină armonios și reușit mai multe stiluri: francez, rococo, baroc german și renascentism englez.

Și acesta este doar designul exterior, iar decorațiunile interioare sunt reprezentate de un calidoscop mai bogat de stiluri: turc, italian, spaniol-mauritius, francez, baroc, englez și rococo.

Castelul Peleș: informații turistice

Castelul Peleș se află în Sinaia, pe strada Aleea Peleșului 2. Puteți ajunge aici din Brașov cu trenul, prețul până la Castelul Peleș fiind de peste 2 euro, cu autobusul sau cu mașina personală. Dacă vă porniți din București, vă recomandăm să optați pentru tren, călătoria fiind până la Castelul Peleș la preț de 5 euro sau, la fel, puteți veni cu mașina proprie.

Castelul Peleș: program și tarife

Programul Castelului Peleș variază în dependență de perioada anului. În principiu, muzeul este deschis de marți până duminică, cu diferită oră de deschidere și cu ora de închidere la 16:15.

Astfel:

• Marți – se deschide de la orele 09:00 și puteți vizita doar parterul;
• Miercuri – de la orele 11:00;
• Joi, vineri, sâmbătă și duminică – de la 09:15.

În lunile februarie și martie ziua de marți este zi liberă. În perioada sărbătorilor de iarnă și cele pascale programul de vizitare este limitat. Puteți verifica site-ul oficial peles.ro pentru a fi siguri de actualitatea programului. În plus, terasa castelului poate fi vizitată până la ora 17:00.

Referitor la cât costă intrarea la Castelul Peleș, vă punem la dispoziție lista cu tarife Castelul Peleș. Astfel, biletul de intrare la Castelul Peleș pentru vizitarea parterului, unde este amplasată expoziția de bază, costă 30 lei pentru adult, 15 lei pentru pensionari, iar elevii și studenții vor plăti prețul de intrare la Castelul Peleș de 7,5 lei. Pentru turul opțional, unde puteți vedea și etajul, Castelul Peleș are tarife aparte. Adulţii plătesc prețul pentru bilet la Castelul Peleș de 60 lei, pensionarii – 30 lei și elevii sau studenții – 15 lei.

Un moment important este că Castelul Peleș din Sinaia are preț de intrare individual, adică nu se oferă reduceri dacă veniți într-un grup mai mare de persoane.

Dacă doriți să fotografiați sau să filmați interiorul pentru uz personal, veți achita 35 lei pentru fotografiere și 60 lei pentru video. Este interzis de a posta imaginile în spațiul virtual în scop comercial.

Istoria Castelului Peleș

Miracolul istoriei românești constă în rezistența imensă a unor principate disparate, care au reușit să supraviețuiască timp de cinci secole cu o independență îndoielnică, înainte de unirea într-un singur stat în 1859.

Primul rege apărut în România la acea vreme nu era deloc roman, iar ideea „părinților națiunii” de a chema un prinț străin pentru întemeierea dinastiei române a fost destul de solidă, din moment ce întreaga istorie anterioară, din păcate, nu a dat nicio șansă aristocraților locali de a crea o dinastie stabilă, ceea ce înseamnă că alegerea unui conducător dintre români ar fi condamnat țara la o luptă distructivă nesfârșită a familiilor boierești pentru tron.

Drept urmare, o ofertă măgulitoare a fost făcută prințului Karl Hohenzollern, care a condus orașul Sigmaringen la intersecția granițelor germane, franceze și elvețiene. Tânărul discret, îngrijit și muncitor, în vârstă de 26 de ani, a făcut o impresie bună, dându-și acordul să urce pe tronul românesc în mai 1866.

Din acel moment, în regatul românesc s-a stabilit monarhia, a domnit ordinea și a început construcția activă a castelelor de lux – simbolurile noului guvern. Mai exact, acestea erau palate magnifice concepute nu pentru a proteja, ci pentru a demonstra puterea, bogăția, mândria, fericirea proprietarilor, luxul și confortul.

Pe această cale a mers și nepotul lui Karl – regele României Carol I. Odată mergând prin Sinaia, el a fost atât de fascinat de priveliștile pitorești ale Carpaților, încât a dobândit curând o bucată mare de pământ pe versantul Muntelui Vârful cu Dor pentru amenajarea reședinței de vară a familiei regale și a locului pentru vânătoare.

Carol I a fost un bun conducător. El a intrat în istorie ca eliberător al țării de dependența otomană, ridicându-și calificativul internațional; ca un manager de succes care s-a angajat meticulos în recuperarea economică și dezvoltarea culturală. Sub el, statul român trăia „epoca de aur”.

Nu este de mirare că cele mai bune forțe și fonduri considerabile au fost investite în construcția reședinței regale. Conform monografiei Castelului Peleș, scrisă de Mihai Haret în 1924, construcția clădirii a costat aproximativ 16,5 milioane de lei aur.

Astfel, în curând, Europa a primit o adevărată perlă în colierul său de palate – frumosul Castel Peleș, care poartă numele râului ce curge în parcul din apropiere. Construcția castelului a durat aproximativ 40 de ani, începând cu 1873.

Monarhul s-a dovedit un critic foarte strict din punct de vedere arhitectural: a respins primele câteva proiecte, care erau prea asemănătoare cu palatele străine deja existente.

La final, Carol I a optat pentru o idee care a combinat estetica diferitelor stiluri, inclusiv Neo-Renașterea germană. Creatorii au fost mai întâi Doder și Schulz, iar atingerea principală a fost cea a cehului Karel Liman, care a finalizat proiectul în 1914.

Inițierea construcției și a drepturilor de proprietate aparțineau inițial lui Carol I și Reginei Elisabeta. Castelul și-a deschis porțile pentru prima dată în 1983.

Castelul Peleș este considerat un bastion al stabilității și prosperității tinerei monarhii, regele l-a numit cu drag „leagănul dinastiei, leagănul națiunii”. Aici s-au născut doi regi – Carol II (1893) și Mihai (1921). De altfel, România a avut doar patru regi în istoria sa: Carol I, Ferdinand I, Carol al II-lea, Mihai I și acum – Principesa Margareta – păstrătoarea tronului românesc.

Castelul Peleș, potrivit Wikipedia, după al doilea război mondial și venirea la putere a socialiștilor, a fost naționalizat și transformat într-un muzeu. În anii 1970, Nicolae Ceaușescu a decis să amenajeze aici o reședință guvernamentală, iar până la sfârșitul domniei liderului român, accesul publicului a fost închis: numai personalul muzeului și oamenii din cercurile militare și guvernamentale puteau fi pe teritoriu.

Adevărat, cuplul Ceușescu nu a abuzat prea mult de poziția lor, temându-se să se afle în zidurile Peleșului din cauza superstițiilor și a suspiciunilor că clădirea era infectată cu o ciupercă periculoasă.

După revoluția românească din 1989, autoritățile au făcut din nou castelul un muzeu, deschizându-l turiștilor, apoi l-au returnat în anul 2006 fostului său proprietar, ultimului rege al României, Mihai I.

Dar, în curând, guvernul și-a schimbat părerea, recunoscând Peleșul dpret comoară națională și l-a cumpărat înapoi de la casa regală pentru 30 de milioane de euro. Oficial, din 2007, Familia Regală închiriază statului imobilul administrat de Ministerul Culturii.

În 2011, regele Mihai a anunțat separarea legăturilor dinastice cu familia princiară germană a Hohenzollern-Sigmaringen, a renunțat la titlul de prinț al acestei case și a declarat suveranitatea filialei regale române, adoptând numele dinastic românesc pentru el și familia sa.

În decembrie 2017, toată România și-a luat rămas bun de la ultimul său rege, Mihai I, iar platforma din fața palatului era îngropată în coroane, flori și lumânări. Pentru o noapte, sicriul cu trupul regelui a fost instalat în sala din fața castelului strămoșesc din Peleș.

Castelul Peleș: interior și exterior

Dintre numeroasele proiecte ale reședinței, regele a ales conceptul arhitectului Johann Schulz, care a propus un mic palat în stil alpin.

În timpul turului, ghizii nu se obosesc să enumere multe stiluri arhitecturale utilizate în construcția acestei clădiri: neo-renascentistă, pe jumătate din lemn – pe fațadele curții (influența saxonă se resimte în picturile de pe perete), iar stilul italian se regăsește în interioarele decorate cu sculpturi din lemn bogate și țesături rafinate.

Și, în ciuda tuturor acestui eclectism luxos, castelul s-a dovedit a fi foarte român.

În paralel cu clădirea principală, au fost ridicate altele – o lojă de vânătoare, grajduri regale, clădiri de birouri. Manuscrisele menționează cum trei sau patru sute de meșteri, care vorbeau limbi diferite, din 14 țări ale lumii, au lucrat constant la șantier.

În plus, Peleș a devenit primul palat electrificat din lume. Castelul avea propriile centrale termice și electrice. Mai târziu, castelul a fost dotat cu un lift și a fost deschis un cinematograf.

Apoi au apărut chiar și un telefon și un aspirator. Alte descoperiri tehnice ale secolului, la fel, au fost aplicate cu succes, cum ar fi geamurile glisante de pe tavan pentru aer condiționat.

Astăzi, doar 35 din cele 160 de camere ale palatului de pe trei etaje sunt deschise pentru excursii. Iată cele mai interesante:

• Biblioteca regelui;
• Sala armelor europene;
• Birou;
• Sala armelor estice;
• Sala de ședințe;
• Sala florentină;
• Sala de muzică;
• Sala de mese;
• Sala turcească de est;
• Auditorium.

Fiecare cameră din Peleș are un interior original și o atmosferă specială. Înălțimea unor camere ajunge la 16 metri. Este un miracol faptul că toate decorațiunile au fost păstrate neschimbate, inclusiv sculpturile artistice unice, vitraliile, mobilierul și obiectele de artă decorativă și aplicată.

Această colecție unică de interioare elegante este recunoscută drept una dintre cele mai bune din Europa. Ansamblul de camere începe și se termină într-o sală de ceremonii magnifică, urmată de: o sală de mese ceremonială, un salon de muzică plin de farmec cu harpă aurită, o sală de relaxare orientală, un studiu de prestigiu și un boudoir elegant.

Aici, designerii și decoratorii europeni celebri de la sfârșitul secolului al XIX-lea au muncit din greu pentru faimă.

Luxul demonstrativ este evident în fiecare detaliu: plafoanele acoperite, panourile de mobilier incrustate, modelarea stucului aurit, frescele. În amurg, vitraliile din Elveția “joacă” absolut minunat.

Pe pereți atârnă portretele membrilor familiei regale din dinastia Hohenzollern, tapiseriile, statuile din marmură ale zeilor, pe comode și mese sunt seturi magnifice, vaze din aur și argint, sfeșnice, fildeș, porțelan Sevres și Meissen și covoare orientale pe podea.

Candelabrele și ramele de cristal fanteziste pentru oglinzi imense venețiene sunt decorate cu ghirlande din flori de filigran realizate din sticlă de Murano. Pereții sunt decorați cu piele din Cordoba și abanos.

Cea mai renumită sală Peleș este cea cavalerească. În decorarea sa a fost folosită o colecție magnifică de arme și armuri din diferite perioade de armament ale Europei și Orientului.

Mândria regelui a fost îmbrăcămintea plină de fier a cavalerului și a calului său. Modelele de călăreți atrag invariabil atenția turiștilor și au devenit preferatele pentru selfie-uri.

Dacă e să vorbim despre exterior, și aici castelul amintește clar de o nouă renaștere. Terasele sunt decorate cu coloane, statui, fântâni și acoperișuri cu turnuri. În exterior, Peleș seamănă cu casele germane pe jumătate din lemn, iar acest lucru nu este unul întâmplător.

Castelul a fost construit după ordinul primului rege al României, Carol I: un german din naștere. Înălțimea Castelului Peleș, măsurată după Turnul cu Ceas, este de 66 de metri.

La intrarea principală a palatului se află o statuie a regelui Carol I, făurită de către sculptorul italian Raffaello Romanelli.

De asemenea, lucrările acestui sculptor, care folosea marmura de Carrara, mai împodobesc și scările, fântânile sau balustrele teraselor cu mai multe niveluri.

Într-un colț retras al parcului se află un monument al reginei Elisabeta care o înfățișează pe soția lui Carol I în spatele broderiei – tema preferată ale femeilor românești.

Astăzi, complexul Peleș primește aproximativ un milion de turiști pe an.