Astăzi:7 august 2020

Harta mare a României: Harta fizică, Turistică și Politică a țării, cu orașe, drumuri și relief

Mai jos sunt prezentate harta politică a României – cu drumuri principale și orașe, dar și harta fizică a României – cu relief, așezări ale țării și climat, care vă vor ajuta atunci când sunteți în călătorie prin țară.



Orice tip de hartă România este destinată, primordial, pentru a ajuta călătorul.

Colecția nastră de hărți include și harta turistică România, cu statiuni desemnate, plaje, cele mai bune hoteluri si atracții.

Harta geografică a României (politică)

harta politica a romaniei

Descarca (3284*2417 px)



România se află în sud-estul Europei. În est, puteți vedea pe harta geografică a României că se învecinează pe Prut cu Republica Moldova (450 km) și pe Dunăre cu Ucraina; în nord – din nou cu Ucraina (531 km total), în vest – cu Ungaria (443 km) și Serbia (476 km), în sud – cu Bulgaria (608 km), în sud-est este spălată de apele Mării Negre, unde 256 de kilometri de coasta mării oferă un acces important la Marea propriu-zisă și la Oceanul Atlantic.

Astfel, România are 3195 de kilometri de graniță.

Frontierele actuale ale țării au fost definitiv determinate după încheierea tratatului de pace în 1947.

Suprafața totală a țării este de 238391 km², fiind acoperită de sol – 230340 km², iar de apă – 8051 km².

România este a douăsprezecea țară ca mărime din Europa.


Țara este la jumătatea distanței dintre Ecuator și Polul Nord și la aceeași distanță de partea de vest a Europei – pe coasta Atlanticului și cea mai estică în Urali. Lungimea României este de 2508 km.

harta romania

Descarca (4726*3618 px)

În hârțile expuse, puteți vedea pe hartă județe România, orașe și comune, unde veți afla că cel mai întins județ este Timiș, cu o suprafață de 8697 kilometri pătrați, în timp ce județul cel mai mic este Ilfov, cu doar 1583 de kilometri pătrați.

Densitatea populației este de 79,9 locuitori pe km2.



Județele cel mai dens populate sunt: ​​Ilfov, Prahova, Iași, Dâmbovița, Galați, Cluj, Brașov și Constanța.

Densități mai scăzute sunt înregistrate în județele Tulcea, Bistrița-Năsăud, Arad și Alba.

Harta administrativă a României

harta romaniei orase si comune

Descarca (13196*8219 px)

Conform Constituției României, teritoriul său este organizat administrativ în comune, orașe și județe.

La nivel de județ sunt 41 de județe și orașul București, capitala țării cu statut special. Bucureștiul este format din șase sectoare, fiecare cu administrație locală și consiliu propriu.

La nivel de oraș/ comună sunt 103 municipalități, 217 orașe și 2861 comune. Statutul de municipiu este acordat orașelor mari, dar acest lucru nu oferă administrației lor nicio autoritate majoră. Comunele sunt împărțite în zone rurale (care nu au administrare proprie). În România sunt 12957 de sate.

harta romaniei pe regiuni

Descarca (11767*8278 px)

Puteți vedea cum este împărțită țara pe harta României pe județe, orașe și comune, dar și în tabelul de mai jos, care vă va ajuta să descifrați mai bine harta României pe regiuni.

Tabel. Harta României: județe, regiuni, orașe și comune
Tip administrativ Denumire Municipii Alte orașe Comune Sate
regiunea Nord-Est 17 29 506 2414
județ Bacău 3 5 85 491
județ Botoșani 2 5 71 333
județ Iași 2 3 93 418
județ Neamț 2 3 78 344
județ Suceava 5 11 98 379
județ Vaslui 3 2 81 449
regiunea Sud-Est 11 24 355 1448
județ Brăila 1 3 40 140
județ Buzău 2 3 82 475
județ Constanța 3 9 58 189
județ Galați 2 2 61 180
județ Tulcea 1 4 46 133
județ Vrancea 2 3 68 331
regiunea Muntenia – Sud 16 32 519 2019
județ Argeș 3 4 95 576
județ Călărași 2 3 50 160
județ Dâmbovița 2 5 82 353
județ Giurgiu 1 2 51 167
județ Ialomița 3 4 59 127
județ Prahova 2 12 90 405
județ Teleorman 3 2 92 231
regiunea Sud-Vест Oltenia 11 29 408 2070
județ Dolj 3 4 104 378
județ Gorj 2 7 61 411
județ Mehedinți 2 3 61 344
județ Olt 2 6 104 377
județ Vâlcea 2 9 78 560
regiunea Vest 12 30 281 1327
județ Arad 1 9 68 270
județ Caraș-Severin 2 6 69 287
județ Hunedoara 7 7 55 457
județ Timiș 2 8 89 313
regiunea Nord -Vest 15 28 403 +1800
județ Bihor 4 6 91 430
județ Bistrița-Năsăud 1 3 58 235
județ Cluj 5 1 75 420
județ Maramureș 2 11 63 214
județ Satu Mare 2 4 59 220
județ Sălaj 1 3 57 281
regiunea Centru 20 37 357 1788
Județ Alba 4 7 67 656
județ Brașov 4 6 48 149
județ Covasna 2 3 40 122
județ Harghita 4 5 58 235
județ Mureș 4 7 91 464
județ Sibiu 2 9 53 162
regiunea Ilfov 1 8 32 91
județ Ilfov 8 32 91
municipiu București 1
Total 103 217 2861 12957

România are peste 20 milione de locuitori: București cu aproape 1,94 milioane de persoane), urmat de Iași, Cluj-Napoca, Timișoara, Constanța – fiecare cu o populație de peste 300 de mii de locuitori, 19 orașe cu peste 100.000 de locuitori și 178 orașe cu peste 10.000 de locuitori.


Harta fizică a României

harta fizica a romaniei

Descarca (12197*8444 px)

Țara se caracterizează printr-o varietate de condiții naturale. Relieful său este foarte complex. Munții de altitudine medie, dealurile de diferite înălțimi și altitudini ocupă zone aproape egale.

Astfel, principalele caracteristici ale reliefului sunt proporționalitatea (31% de munte, 36% de zone înalte și dealuri, 33% de câmpii) și amenajarea concentrică a treptelor principale.

Sistemul montan carpatic de 900 km se întinde în toată țara. Carpații sunt împărțiți în munții din estul, sudul și vestul românesc. Carpații Orientali au înălțimi medii și vârfuri plate, se întind de la nord-vest la sud-est pentru 300 km. Înălțimea lor atinge 2000 metri.

harta fizica

Descarca (5000*3920 px)

Carpații Meridionali au înălțimi mai mari de 2000 m, cel mai înalt punct al țării fiind Muntele Moldovanu cu o înălțime de 2544 m. În interiorul țării, Carpații Meridionali se întind pe 270 km. Pârtiile lor sunt abrupte, traversate de chei adânci.

Structura munților români Occidentali include masivul Bihor, a cărui înălțime este de 1848 m. Aici există peșteri, de exemplu, peștera Vântului.

Singurul lac vulcanic din România – Sfânta Ana – este situat în craterul vestic al vulcanului stins Ciomatu.


Podișul Dobrogei în sud-est nu este legat de Carpați. Înălțimile sale sunt mici.

Clima României este temperată continentală, cu influențe oceanice, mediteraneene. Temperatura medie anuală variază în funcție de latitudine – de la 11°C în sud și 8 °C în nord, și de înălțimea de relief – de la -2,5 °C în munți până la 11,6 °C în câmpii.

Perioada de vară este călduroasă, caracterizată de ploi abundente și furtuni. Iarna, acoperirea zăpezii este mai mult în zonele muntoase. În Transilvania, vara devine ceva mai rece, iar iernile sunt reci și înzăpezite.

Temperatura medie din ianuarie este în jur de -1 … -5 grade, în timp ce în iulie este de până la + 23 grade.

Părțile vestice ale țării primesc mai multe precipitații – de la 600-700 mm la 1200-1400 mm pe versanții vântului munților, deoarece munții intercep aerul umed din Atlantic. Spre est, numărul lor este redus la 450-550 mm.

harta

Descarca (23640*17739px)

Vegetația este determinată de relief și de condițiile solului și cele climatice. Regiunile montane sunt acoperite cu păduri de conifere (în principal molid), păduri mixte (fag, brad, molid) și păduri foioase, în care cresc în principal stejarul și fagul, care ating înălțimi de 1200-1400 m.

Pajiștile alpine și arbuștii de ienupăr, pin și afine se găsesc în vârfurile mai înalte. Vegetația de stepă și stepă forestieră, care ocupă zonele cu umiditate scăzută, este, în mare parte, înlocuită de culturi. Pădurile ocupă o treime din teritoriul României, iar dintre acestea, a patra parte este ocupată de pădurile de conifere.

Faună: la nivel de munte apar elemente relictice, cum ar fi vulturul de munte. Diferite mamifere trăiesc în pădurile Carpaților: urși, căprioare, lupi, mistreți, veverițe și multe specii de păsări. În regiunile deluroase și joase sunt iepuri, arici, diverse păsări, șopârle.

Specii de rozătoare (veverița și porcul de pământ) se găsesc în regiunile de stepă. Fauna acvatică este reprezentată în principal de păstrăvurile din râurile de munte, ciotul și lamprea în regiunile deluroase, crapul, bibanul, știuca, peștele, crapul crucian – în râurile plane și în Delta Dunării; sturionii se găsesc și în apele mării și în partea inferioară a Dunării.

Acoperirea solului: în zonele joase, inclusiv în Transilvania, predomină solul negru fertil (cernoziom). Solurile puternic alcaline, ușor fertile, sunt formate în regiunile muntoase.

Pentru zonele deluroase, unde sunt tăiate pădurile de foioase, sunt caracteristice solurile podzolice.

Principalele minerale: România are o varietate de minerale și se situează pe primul loc în Europa în ceea ce privește rezervele de gaze naturale și petrol (care are o lungă tradiție de producție), mangan, aur și sare de rocă.

Aceste rezerve ar putea satisface nevoile tuturor țărilor europene.

Depozitele de cărbune sunt mici, în jur de 6-7 miliarde de tone. Depozitele de resurse minerale satisfac nevoile țării de plumb, zinc, aluminiu și cupru. Însă rezervele proprii de minereu de fier și cărbune de cocsare nu sunt suficiente pentru dezvoltarea metalurgiei feroase, dar există rezerve importante de aur, argint și metale rare.

De asemenea, o categorie specială de bogăție minerală include peste 2000 de surse de apă minerală potrivite pentru băut și pentru tratament.

Suprafața totală a ariilor naturale protejate din România este de aproximativ 20% din teritoriul său, incluzând 3 rezerve de biosferă în patrimoniul UNESCO (Delta Dunării, Parcul Național Retezat, Parcul Național Munții Rodnei), 8 zone umede de importanță internațională, 13 parcuri naționale, 15 parcuri naturale, 206 monumente naturale, 64 de rezerve științifice, 699 rezervații naturale, 148 habitate naturale, cu protecție specială pentru păsări.

Harta hidrografică a României

Harta hidrografică a României

Descarca (4962*3509 px)

Principala sursă de aprovizionare cu apă este apa subterană a mai multor structuri – Podișul Moldovei, Depresiunea Transilvaniei, Orogenul Carpatic.

Există surse de apă minerală. În vestul țării s-au găsit ape termale cu o temperatură de suprafață de 75-85 grade.

Lacurile: sunt multe lacuri mici, care s-au format în urma topirii ghețarilor din munți. Acestea se întâlnesc pe toate treptele de relief și au forme, mărimi și origini foarte diferite.

Numărul lacurilor este în jur de 3500, însă acestea sunt reduse ca suprafață și ocupă doar 1,1% din teritoriul țării.

Cele mai mari sunt cele din sistemul lagunar Razim, unele limane maritime (Siutghiol, Techirghiol) și fluviale (Lacul Oltina în sudul Dobrogei, Snagov la nord de București).

Mult mai mici sunt lacurile de munte, unele de origine glaciară (Bucura), altele de baraj natural (Lacul Roșu).

Numeroase sunt și lacurile de acumulare de interes hidroenergetic (lacul de la Porțile de Fier pe Dunăre, Izvorul Muntelui pe Bistrița, etc.) sau pentru alimentări cu apă – pe văile Uzului, Doftanei.

Râurile: Cel mai lung râu din România este Dunărea, care are originea în Germania, izvorând din Pădurea Neagră și vărsându-se în Marea Neagră, formând o deltă în România.

Lungimea Dunării în România este de 1075 de kilometri, iar lungimea totală este de 2850 de kilometri. Formează granița naturală sudică a țării de Serbia și Bulgaria.

Alte râuri importante:

  • Aranca – râul din vestul României și nordul Serbiei, afluentul stâng al Tisei. Acesta curge mai întâi paralel cu Mureșul spre vest, până în orașul Sânnicolau-Mare, apoi se întoarce spre sud-vest. Canalul este foarte șerpuitor.
  • Argeș – lungimea este de 350 km, iar suprafața bazinului este de aproximativ 12,6 mii km². Sursele râului sunt în masivul Făgăraș, apoi Argeșul curge în direcția sud-est, unde se varsă în Dunăre, vizavi de granița româno-bulgară, pe teritoriul orașului Oltenița (județul Călărași).
  • Arieș – are o lungime de 164 km. Sursele râului sunt situate la confluența Arieșului Mare și Mic, pe versanții masivului Bihor (Carpații Occidentali), apoi Arieș curge prin teritoriul Alba și Cluj, vărsându-se în râul Mureș.
  • Barcău – râul este originar din județul Sălaj. Are o lungime de 134 de kilometri și o suprafață de bazin de 2025 km².
  • Bârzava – râul din România și Serbia are 166 de kilometri lungime, dintre care 127 curg prin România și 39 prin Serbia. Are originea în Munții Banatului, în Caraș-Severin. Se varsă în râul Tamiș în Voevodina.
  • Bârlad – este afluentul stâng al Siretului. Bârladul provine din mai multe râuri mici din partea de vest a podișului Bârlad și curge în principal în zona de sus a Moldovei. Bârlad se caracterizează prin inundații de primăvară, debit scăzut de vară, până la uscarea râului. Bârladul este folosit pentru irigare. Pe râu sunt orașele Vaslui, Bârlad, Tecuci.
  • Jiu – un râu în sudul României, afluentul stâng al Dunării. Lungime – 331 km. Suprafața bazinului este de 10 070 km². Consumul de apă – 94 m³/ s. Are mulți afluenți. Pe râu se află orașul Craiova.
  • Dâmbovița – sursa se află în Munții Făgăraș. Se varsă în râul Argeș, lângă orașul Budești. Bucureștiul este situat pe râul Dâmbovița.
  • Crișul-Repede – un râu în vestul României și în sud-estul Ungariei. Râul își are originea în munții vest-români. Se varsă în râul Körösch pe teritoriul Ungariei. Lungimea sa este de 209 kilometri, suprafața bazinului este de aproximativ 2973 km². Împreună cu râurile Crișul-Alb și Crișul-Negru formează un sistem de râuri.
  • Mureș – râul din România și Ungaria, afluentul stâng al Tisei. Lungime – 803 km, suprafață bazin – 30.000 km². Orașele Târgu Mureș, Alba Iulia și Arad sunt situate pe acest râu.
  • Olt – unul dintre principalele râuri ale României, afluentul stâng al Dunării. Lungime – 709 km. Coboară de pe versantul vestic al Carpaților Orientali și traversează Carpații Transilvani, după care curge spre câmpia Dunării de Jos. Orașele Făgăraș, Râmnicul-Vâlcea și Slatina se află pe Olt.
  • Siret – afluentul stâng al Dunării. Începe în Carpații Bucovinieni. Are o lungime de 740 km. Suprafața bazinului – 43 960 km². În partea muntoasă curge prin teritoriul Ucrainei (115 km), apoi prin România.
  • Someș – un râu mare din România și Ungaria; de asemenea, Someș este un afluent stâng semnificativ al râului Tisa. Lungimea totală a Someșului este de 418 km, dintre care aproximativ 40 km sunt în Ungaria și 378 km în România. Someș este unul dintre principalele râuri ale regiunii istorice și culturale din Transilvania.
  • Suceava – râul din România și Ucraina, afluentul drept al râului Siret. Are originea în Carpații Bucovinieni. Lungimea râului este de 160 km. Suprafața bazinului – 3300 km². Debitul mediu este de aproximativ 20 m3/ s, transportă mult sediment. În partea muntoasă curge prin teritoriul Ucrainei (115 km), apoi prin România.
  • Timiș – este afluentul stâng al Dunării. Râul este cunoscut încă din cele mai vechi timpuri romane.

Cu toată că are o densitate mare a rețelei hidrografice, din punct de vedere al resurselor generate pe teritoriul propriu (fără aportul adus din alte țări de Dunăre și alte râuri mai mici), România este una din țările cele mai sărace în resurse de apă pe kilometru pătrat din Europa.

Harta turistică a României

Harta turistică a României

Descarca (2487*2000 px)

Vedeți harta turistică a României, cu obiective turistice și diverse puncte de atracție.

  • În București puteți vizita: Muzeul de Artă al României, Muzeul Național de Istorie, Palatul Justiției, Palatul Prezidențial, Palatul Regal, Mănăstirile Antimo și Biserica Patriarhală.
  • În Cluj-Napoca: Biserica Sf. Mihail, Biserica Reformată, Muzeul Etnografic.
  • În Iași: Muzeul Unirii, Piața Unirii, Palatul Roznovanu, Casa Dosoftei.
  • În Sibiu: Turnul Sfatului, Muzeul Astra, Podul Minciunilor, Biserica Evanghelică.
  • În zonele muntoase: diferite castele și fortificații medievale (Castelul Cantacuzino, Castelul Bran, Castelul Peleș și Pelișor).

Transport și drumuri

Baza transportului terestru în țară este calea ferată.

În ciuda accesului la mare, România nu are tradiții în domeniul transportului maritim și fluvial, deși rolul său este treptat în creștere.

O caracteristică distinctivă a țării este dezvoltarea mai largă a transportului prin conducte. În orașele mari, activitatea de transport comun este bine stabilită – sunt servicii de autobuz și tramvai, în capitală există metrou.

România are doar 500 km de autostrăzi situate pe trei direcții: A1 (București – Pitești – Sibiu – Deva – Timișoara – Arad), A2 (București – Constanța), A3 (București – Brașov – Oradea – Borș). Drumurile europene de clasa A care trec prin România sunt: E58; E60; E68; E70; E79; E81; E85; E87.

Lungimea totală a drumurilor în România este de aproximativ 198930 km. Lungimea totală a căilor ferate este de aproximativ 10785 km, dintre care aproximativ 4020 sunt electrificate.

harta romaniei orase

Descarca (3881*2749 px)

Porturi principale: Marea Neagră – Constanța, Mangalia; Dunărea – Orșova; Giurgiu, Oltenița, Galați etc.

Aeroporturi principale: București – „Henri Coandă” către Otopeni și „Aurel Vlaicu” către Băneasa (pentru charter și zboruri private); Constanța – „Mihail Kogălniceanu”; Timișoara – „Traian Vuia”; Târgu Mureș – „Transilvania”. De asemenea, aeroporturi sunt și în Iași, Tulcea, Suceava, Oradea, Sibiu, Satu Mare, Baia Mare și Bacău.

Dacă ați găsit greșeli ortografice, Vă rugăm să selectați fragmentul textului și să apăsați Ctrl+Enter. Vă suntem recunoscători!

(1 voturi, medie: 5,00). Vă rugăm să apreciați!
Se încarcă...
Share
Home » Interesant » Harta mare a României: Harta fizică, Turistică și Politică a țării, cu orașe, drumuri și relief

Suntem foarte bucuroși pentru că ați vizitat paginile noastre, aveți posibilitatea de a evalua și a comenta orice articol. Împărtășiți opinia sau ideile dvs. Ne străduim mereu să vă aducem cele mai interesante și pozitive noutăți!

Mesaj de eroare
Acest text va fi trimis editorilor noștri:

Mulțumesc!