Populația Lumii: TOP țări și orașe după populația lumii

TOP populația lumii pe țări și orașe. Care sunt cele mai mari orașe din lume după populație. Care sunt cele mai mari țări din lume ca populație. Câți locuitori au capitalele lumii.

Dintre toate problemele globale care privesc omenirea, problema creșterii de populație în orașe în lume pare să fie una dintre principalele.

Populația exprimă rezultatul tuturor activităților economice, sociale și culturale ale unei persoane care alcătuiește istoria sa. Demografia este capabilă să ofere doar date cantitative, fără a descrie legile dezvoltării umane.

Vedeți mai jos TOP populație în lume, descoperind cel mai mare oraș din lume ca populație, numărul de locuitori conform alfabetizării, prognoze, dar și care este țara cu cea mai mare populație din lume.

Populația lumii

Populația Pământului este numărul total de oameni care trăiesc pe planeta noastră. Este valoarea absolută exprimată în cifre, care se caracterizează prin populația lumii pe țări, calculate total într-o anumită perioadă de timp. Este unul dintre principalii indicatori demografici. Cifrele populației mondiale sunt calculate pe baza statisticilor instituțiilor naționale și organizațiilor internaționale, care sunt acumulate de Fondul Național al Populației.

Astăzi, 7,81 miliarde de oameni trăiesc pe Pământ, dar populația totală a planetei este în continuă creștere, deși în diferite țări dinamica sa variază semnificativ. Dacă dinamica actuală de creștere a numărului și a declinului numărului de locuitori în cele mai mari țări din lume ca populație nu va suferi modificări semnificative, etapa de 8 miliarde de persoane va fi depășită în aproximativ 2024.

Datele privind țările lumii după populație sunt publicate anual într-un raport special al Națiunilor Unite, denumit „Evaluarea tendințelor mondiale de dezvoltare a populației”. Indicatorii de populație sunt actualizați anual, dar rapoartele cu datele ONU întârzie, de obicei, unu-doi ani, deoarece necesită comparații internaționale.

Conform estimărilor fondului populației Națiunilor Unite, principalele repere ale populației Pământului au fost acoperite în următorii ani:

• 310 milioane de oameni – la începutul secolului al XI-lea;
• 1 miliard – 1804;
• 1,6 miliarde – este populația lumii în anul 1900;
• 2 miliarde – 1927;
• 3 miliarde – 1960 (după 33 de ani);
• 4 miliarde – 1974 (după 14 ani);
• 5 miliarde – 1987 (după 13 ani);
• 6 miliarde – 1999 (după 12 ani);
• 7 miliarde – 2011 (după 12 ani).

Așadar, au fost nevoie de mai mult de 200.000 de ani pentru a ajunge la o populație de 1 miliard de oameni și doar aproximativ de 200 de ani pentru a o crește până la 7 miliarde.

În prezent, populația lumii crește cu peste 90 de milioane de oameni pe an. La fiecare 10 secunde, pe lume se nasc 26 de copii.

• Fertilitate: 427 457 copii pe zi (17 810,72 pe oră);
• Mortalitate: 166 552 de persoane pe zi (6 939,68 pe oră).

Astfel, rata de creștere a populației este de 262.295 de persoane pe zi.

Raportul de sex în lume este 1.018. Adică nu există mai mulți bărbați decât femei. Vârsta medie a populației lumii a fost de 30,4 ani în anul 2018.

Peste 70% din populația lumii trăiește în cele mai mari țări și în cele mai mari orașe din lume după populație. Există doar 2 țări din lume, cu o populație de peste un miliard de oameni: China și India. În ciuda faptului că China este cea mai mare țară din lume ca populație, este de așteptat ca în următorii 2 ani, populația acestor țări să devină egală și India să ocupe o poziție de frunte.

Populația lumii este distribuită după regiune după cum urmează: 60% cade în Asia (4,4 miliarde), 16% în Africa (1,2 miliarde), 10% în Europa (738 milioane), 9% în America Latină și Caraibe (634 milioane), 5% – America de Nord (358 milioane) și Oceania (39 milioane).

Puteți următi care este populația lumii în timp real aici: https://www.worldometers.info/

Țările cu cea mai densă populație din lume

1. China = 1.411.891.631 (18,08%);
2. India = 1.395.384.484 (17.87%);
3. Statele Unite (SUA) = 334.025.839 (4,28%);
4. Indonezia = 274.406.000 (3,51%);
5. Brazilia = 217 464 897 (2,79%);
6. Pakistan = 209 510 916 (2,68%);
7. Nigeria = 207 667 364 (2,66%);
8. Bangladesh = 170 815 845 (2,19%);
9. Rusia = 146 597 957 (1,88%);
10. Mexic = 135 928 701 (1,74%);
11. Japonia = 125 869 541 (1,61%);
12. Etiopia = 112 541 428 (1,44%);
13. Filipine = 108 862 486 (1.39%);
14. Egipt = 101 881 826 (1,30%);
15. Vietnam = 98 767 287 (1,27%);
16. Congo, Republică Democrată = 90 194 781 (1,16%);
17. Turcia = 85 557 563 (1,10%);
18. Iran = 84 221 948 (1,08%);
19. Germania = 81 477 391 (1,04%);
20. Thailanda = 69 251 856 (0,89%).

Aproximativ 5,46 miliarde de oameni trăiesc în aceste țări cu cea mai densă populație din lume, reprezentând 69,96% din populația totală de pe Pământ.

Cele mai mari orașe din lume ca populație

Aflând care țară are cea mai mare populație din lume, să trecem și la cele mai mari orașe din lume după populație:

1. Tokyo (Japonia) – 38 milioane de locuitori

Este cel mai mare oraș ca populație din lume. Se întinde pe o suprafață de 2.193 de kilometri pătrați și, fără zona metropolitană, are o populație de 13,9 milioane de locuitori, iar densitatea locuirii este de 6,349 de locuitori pe kilometru pătrat. Tokyo este orașul cu cei mai mulți zgârie-nori, deoarece din cauza lipsei de spațiu s-a dezvoltat foarte mult pe verticală. Orașul are peste 60 de linii de trenuri electrice și peste 900 de stații.

2. Seul (Coreea de Sud) – 26 milioane de locuitori

Orașul este împărțit în 25 de cartiere și ocupă aproximativ 12% din suprafața țării, deoarece densitatea populației este foarte mare. Aproximativ jumătate din populația Coreei de Sud locuiește în Seul, iar asta l-a transformat în unul dintre cele mai populate orașe din lume, cu cele mai multe conexiuni digitale din economia globală.

3. Shanghai (China) – 25 milioane de locuitori

Orașul este considerat centrul financiar și economic al Chinei și este cel mai mare oraș din China. S-a dezvoltat foarte mult în ultimii 20 de ani, iar acum este un centru important comercial în Asia. Are peste 600 de zgârie-nori, în timp ce aproximativ 300 sunt în construcție în cartierul nou Pudong.

4. Karachi (Pakistan) – 24 milioane de locuitori

Karachi a fost capitala statului înainte de construirea Islamabadului și este unul dintre cele mai mari orașe ale lumii. Este cel mai important centru comercial și financiar al țării, locul unde se dezvoltă industriile de construcții navale, asamblare de automobile, țesături din bumbac și produse alimentare. Este situat pe malul Mării Arabiei și are o mulțime de atracții turistice, printre care Parcul Național și Lacul Național.

5. Guangzhou (China) –24 milioane de locuitori

Este cunoscut și sub denumirea de Canton și este al treilea oraș din China ca și putere economică. Orașul are mai multe puncte de atracție reunite, tocmai din acest motiv sunt cunoscute sub denumirea de “cele 8 priveliști”. Economia orașului se bazează în mare parte pe activitățile portuare.

6. Delhi (India) –22 milioane de locuitori

Este un oraș alcătuit din mai multe orașe din regiunea metropolitană și a fost declarat, din 2014, cel mai poluat oraș din lume. Orașul Delhi a fost capitala mai multor imperii, iar acum economia locală se bazează pe telecomunicații, turism și IT.

7. Mexico City (Mexic) – 22 milioane de locuitori

Este format din orașul propriu-zis, dar și din 41 de municipalități și este considerat cel mai populat oraș din America de Nord. Din cauza poluării foarte ridicate, orașul nu are deloc o vreme prietenoasă.

8. Lagos (Nigeria) – 21 milioane de locuitori

Este cel mai dezvoltat oraș din Africa, dar și unul dintre cele mai importante centre financiare ale continentului. Orașul este marcat de mai multe insulițe care au fost treptat cooptate în zona metropolitană a orașului.

9. Beijing (China) – 21,1 milioane de locuitori

Densitatea populației ajunge la 1.399 de locuitori pe kilometru pătrat, însă dintre toți locuitorii doar 13 milioane au drept permanent de rezidență în Beijing. Capitala Nordului Chinei este recunoscută pentru Marele Zid Chinezesc, dar și pentru multe alte temple, grădini și palate.

10. Sao Paulo (Brazilia) – 20,9 milioane de locuitori

Este un oraș multicultural care găzduiește un număr mare de japonezi și arabi. Este cel mai dezvoltat oraș din emisfera sudică și cu cea mai mare economie din America de Sud, cel mai mare oraș din Brazilia, cu cele mai înalte clădiri, printre care Muzeul de Artă, Memorialul Latino-American sau Muzeul Limbii Portugheze.

Populația capitalelor lumii:

• Moscova (Rusia) = 15.000.000
• Cairo (Egipt) = 14.450.000
• Buenos Aires (Argentina) = 13.170.000
• Londra (Regatul Unit) = 12,875,000

Densitatea Pământului

Suprafața totală a planetei noastre este de 136.120.354 kilometri pătrați. Peste 70% din suprafața pământului este ocupată de apele oceanelor, prin urmare, pentru a calcula densitatea populației Pământului, se utilizează suma tuturor zonelor din granițele lor de stat.

Conform estimărilor, populația lumii este de aproximativ 7.763.035.303 persoane. Astfel, densitatea populației Pământului este de 57,0 oameni pe kilometru pătrat.

Calculele alternative ale densității populației Pământului, în funcție de suprafața implicită:

• 15,2 oameni pe kilometru pătrat – zona de pe toate continentele și oceanele lumii (510,072,000 km2).
• 51,6 oameni pe kilometru pătrat – suprafața terestră a Pământului, inclusiv insulele și Antarctida. În acest caz, suprafața este de 150.461.685 km2.
• 57,0 oameni pe kilometru pătrat – suma teritoriilor terestre și maritime ale tuturor țărilor de pe Pământ. În acest caz, suprafața este de 136 120 354 km2.

Speranța de viață globală

Speranța de viață este unul dintre cei mai importanți indicatori demografici. Aceasta arată numărul mediu de ani din viața viitoare a unei persoane. Adică numărul de ani în care o persoană poate trăi teoretic, cu condiția ca actualele rate ale natalității și ale morții să rămână neschimbate pe parcursul vieții acestei persoane.

De regulă, prin „speranță de viață” se înțelege speranța de viață la naștere, adică la vârsta de 0 ani.

Potrivit Departamentului pentru afaceri economice și sociale al Națiunilor Unite, speranța medie de viață în lume a crescut de la 65 de ani în anii 1990-1995 la 70 de ani în anii 2010-2015.

Totuși, există un decalaj imens în acest indicator între diferite regiuni ale planetei noastre. De exemplu, speranța medie de viață pe continentul african este de 12 ani mai mică decât cea globală și de 21 de ani mai mică decât același indicator în America de Nord.

Alfabetizarea mondială

Conform estimărilor, aproximativ 4.632.812.644 de persoane peste 15 ani pot citi și scrie în orice limbă. Aceasta reprezintă 86,3% din populația adultă totală a planetei.

În acest caz, populația adultă înseamnă toate persoanele cu vârsta peste 15 ani. În consecință, aproximativ 735.661.278 de oameni de pe Pământ rămân analfabeți.

• Rata de alfabetizare în rândul populației adulte de sex masculin este de 89,96% (2.409.463.186 persoane), iar 268.997.841 de bărbați sunt analfabeți.
• Rata de alfabetizare în rândul populației adulte de sex feminin este de 82,65% (2.223.349.457 persoane), iar 466.663.437 de femei sunt analfabete.

Rata generală de alfabetizare în rândul tinerilor este de 91,51%. Conceptul de tineret în acest caz acoperă populația cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani inclusiv.

Prognoze

Până în 2050, populația planetei noastre poate crește până la 9,7 miliarde de oameni, iar până la sfârșitul anului 2100, aproximativ 11 miliarde de oameni vor trăi pe Pământ. Acest lucru este demonstrat de raportul Comisiei ONU privind Populația și Dezvoltarea.

„Creșterea suplimentară a populației lumii și creșterea preconizată a bunăstării umane vor crea o povară suplimentară asupra resurselor naturale și ecosistemelor”, se arată în raport.

Autorii studiului remarcă faptul că, pe lângă creșterea populației, omenirea îmbătrânește, adică proporția persoanelor în vârstă (peste 65 de ani) crește anual.

De exemplu, potrivit experților, până în 2050, proporția persoanelor în vârstă va fi de 28% în Europa și 23% în America de Nord, acum este de 19% și, respectiv, 16%. În același timp, speranța de viață va crește de la 72,3 ani (2019) la 73,4 (2030).

Potrivit studiului, populația crește ca urmare a efectului combinat al menținerii fertilității ridicate în unele părți ale lumii, prezența unui număr mare de femei în vârstă fertilă datorate fertilității ridicate în ultimii ani (ceea ce creează un stimulent demografic pentru creșterea populației) și o scădere a mortalității. În același timp, astfel de tendințe variază semnificativ între regiuni și țări.

De asemenea, ONU consideră că creșterea este însoțită de urbanizare și o scădere a mortalității în rândul copiilor.

Cu toate acestea, populația a început să crească rapid abia în ultimele decenii, deci nu avem exemple istorice, pe baza cărora am putea face predicții despre consecințele posibile ale acestei creșteri în viitor.

Cu alte cuvinte, dacă este adevărat că peste 11 miliarde de oameni vor trăi pe planeta noastră până la sfârșitul secolului, nivelul nostru actual de cunoaștere nu ne permite să spunem dacă dezvoltarea durabilă este posibilă cu o astfel de populație – pur și simplu pentru că nu au existat încă precedente în istorie.

Câți oameni poate găzdui planeta Pământ?

De multe ori, despre populația în creștere se vorbește ca despre cea mai mare amenințare a existenței Pământului. Este clar că Pământul nu crește ca mărime. Spațiul său este limitat, iar resursele necesare pentru a susține viața sunt finite. Mâncarea, apa și energia, pur și simplu, nu sunt suficiente pentru toată lumea. Dar asta nu înseamnă neapărat că creșterea populației este o amenințare reală pentru bunăstarea planetei noastre.

Problema consumului

„Problema nu este în numărul de oameni care trăiesc pe planetă, ci în numărul consumatorilor și amploarea și natura consumului”, spune David Setterwait, savantul principal la London International Institute for Ecology and Development.

Cu toate acestea, ne putem imagina mai bine viitorul dacă analizăm unde se așteaptă cea mai semnificativă creștere a populației în următorii ani. David Satterwait spune că, în principal, creșterea demografică în următoarele două decenii va avea loc în orașele din țările în care nivelul veniturilor populației în stadiul actual este apreciat ca fiind scăzut sau mediu.

La prima vedere, o creștere a numărului de locuitori ai acestor orașe, chiar cu câteva miliarde, nu ar trebui să aibă consecințe grave la scară globală. Acest lucru se datorează nivelului de consum istoric scăzut în rândul cetățenilor din țările cu venituri mici și medii.

În acest caz, emisiile de dioxid de carbon (CO2) și alte gaze cu efect de seră sunt un bun indicator al cât de mare poate fi consumul într-un oraș. Locuitorii țărilor mai prospere din punct de vedere economic poluează mediul într-o măsură mult mai mare decât oamenii care trăiesc în țările sărace. Cu toate acestea, există excepții. Copenhaga este capitala Danemarcei, o țară cu venituri mari, în timp ce Porto Allegre este situată în Brazilia, unde nivelul veniturilor este peste medie. Ambele orașe au un nivel ridicat de trai, dar emisiile (pe cap de locuitor) sunt relativ mici.

Potrivit savantului, dacă ne uităm la stilul de viață al unei persoane individuale, diferența dintre oamenii bogați și cei săraci va fi și mai semnificativă. Există mulți rezidenți urbani cu venituri reduse al căror consum este atât de scăzut încât practic nu are efecte asupra emisiilor de gaze cu efect de seră. Cu toate acestea, lumea se schimbă. Și este posibil ca emisiile de dioxid de carbon să înceapă să crească în curând în zonele metropolitane cu venituri mici. Grija este cauzată de dorința rezidenților țărilor sărace de un stil de viață și de consum la un nivel care este considerat acum normal pentru țările cu venituri mari. Dar, în acest caz, creșterea populației urbane va aduce cu sine o povară mai gravă asupra mediului

Oamenii care trăiesc în țări cu venituri mari trebuie să contribuie la menținerea dezvoltării durabile a pământului cu o populație în creștere. Doar cu condiția ca comunitățile mai bogate să fie gata să își scadă nivelul de consum și să permită guvernelor lor să sprijine măsuri nepopulare, lumea în ansamblu poate reduce impactul uman negativ asupra climatului global și să abordeze mai eficient probleme precum utilizarea economică a resurselor și gestionarea deșeurilor.

De asemenea, s-a demonstrat că consumatorii privați reprezintă mai mult de 60% din emisiile de gaze cu efect de seră, iar ponderea lor în utilizarea pământului, apei și a altor materii prime este de până la 80%. De aceea, pentru stabilizarea populației Pământului este necesară reducerea consumului de resurse.

Problema natalității

Creșterea natalității a prins rădăcini atât de profund, încât nici o catastrofă majoră nu va putea să schimbe radical lucrurile, consideră omul de știință Corey Bradshaw.

Acesta a concluzionat că, chiar dacă populația lumii se va reduce cu două miliarde de oameni chiar mâine, din cauza mortalității crescute, sau dacă guvernele din toate țările, precum China, ar adopta legi nepopulare care limitează numărul de copii, atunci, cel mai probabil, până în anul 2100 numărul de oameni de pe planeta noastră ar rămâne la nivelul actual. Prin urmare, este necesar să se caute modalități alternative de reducere a natalității și să se caute urgent.

Profesorul Will Steffen consideră că o modalitate relativ simplă este de a crește statutul femeilor, în special în ceea ce privește oportunitățile lor de educație și angajare. Fondul Națiunilor Unite pentru Populație a estimat că 350 de milioane de femei din cele mai sărace țări nu intenționau să nască ultimul copil, dar nu au avut posibilitatea de a preveni o sarcină nedorită.

Dacă nevoile de bază ale acestor femei în ceea ce privește dezvoltarea personală ar fi satisfăcute, problema suprapopulării Pământului din cauza ratelor de naștere excesiv de mari nu ar fi atât de acută.

În urma acestei logici, stabilizarea populației planetei noastre implică atât o reducere a consumului de resurse, cât și extinderea drepturilor femeilor.

Problema renunțării la viața obișnuită

Corey Bradshaw consideră că este practic imposibil de specificat cu cât ar putea scădea rata creșterii populației, deoarece va depinde de tehnologiile în domenii precum agricultura, energia și transportul, dar și de câte persoane suntem gata să ne condamnăm la o viață plină de privări și restricții, inclusiv în mâncare.

O opinie destul de comună este aceea că umanitatea a depășit deja limita admisă, având în vedere stilul de viață irosit pe care îl duc mulți dintre reprezentanții săi și pe care este puțin probabil să îl refuze. Tendințele de mediu, cum ar fi încălzirea globală, declinul biodiversității și poluarea oceanelor sunt prezentate ca argumente în favoarea acestei concepții.

Cu toate acestea, statisticile sociale vin în salvare, potrivit cărora în prezent un miliard de oameni din lume mor de foame, iar un miliard suferă de malnutriție cronică.

În cartea sa „Umbra viitorului lumii”, publicată în 1928, George Knibbs a sugerat că, dacă populația Pământului va atinge vreodată 7,8 miliarde, umanitatea va necesita o eficiență mult mai mare în cultivarea și utilizarea pământului.

În cele din urmă, factorul determinant va fi modul în care societatea își organizează consumul. Dacă găsim oportunități de a consuma mai puțin, în mod ideal, fără a renunța la beneficiile civilizației, atunci planeta noastră va putea găzdui mai mulți oameni. Limita populației admisă va depinde și de dezvoltarea tehnologiei, o zonă în care este dificil de prezis ceva.

Relocarea pe altă planetă

Deși NASA a lansat programul exoplanetar în 2009 și a fost descoperit un număr mare de planete similare Pământului, toate sunt prea îndepărtate de noi și puțin studiate. Așadar, relocarea de oameni pe o altă planetă nu este încă o ieșire. În viitorul previzibil, Pământul va fi singura noastră casă și trebuie să învățăm să trăim în ea ecologic.

Acest lucru implică: o reducere generală a consumului, o schimbare către un stil de viață scăzut de CO2, precum și o îmbunătățire a statutului femeilor din întreaga lume.