Care este populația României și în ce orașe sunt cei mai mult locuitori

Care este populația României: total pe țară, pe orașe, pe județe. Populația României pe vârste, pe gen și religii. Densitatea populației și nivelul de alfabetizare. Prognoze.

Populația totală a României ca număr este de 19,24 milioane de oameni. Astfel, România se clasează pe locul șapte în ceea ce privește populația dintre țările UE sau 3,8% din populația totală a Uniunii Europene.

Puteți urmări live ce populație are România, accesând: www.worldometers.info/world-population/romania-population/

Principalii indicatori demografici

România se numără printre țările cu cea mai mare rată de mortalitate – 13,5 cazuri la 1000 de locuitori, urmată de Bulgaria, Letonia și Lituania.

Datorită ratei ridicate a mortalității și a natalității scăzute, România se numără printre cele 15 țări ale Uniunii Europene care au o creștere negativă a populației cu minus 3,9.

Pe zi se nasc în medie 485 de copii (20,19 pe oră) sau peste 170.000 pe an.  Referitor la mortalitate, în medie, mor pe zi 666 de persoane (27,76 pe oră) sau peste 245.000 pe an.

Creșterea migrației este în medie de -226 de persoane pe zi (-9.43 pe oră) sau peste -83.275 persoane pe an. Creșterea naturală a populației este de -66.772 persoane.

Rata declinului populației în România este de 408 de persoane pe zi.

Calculând câtă populație are România după gen, obținem:

• Bărbați = aproximativ 9.300.000 persoane;
• Femei = aproximativ 9.900.000 persoane.

Astfel, la 100 femei revin 93 bărbați.

Populația României este echivalentă cu 0,25% din totalul populației mondiale. România se află pe locul 61 în lista țărilor în funcție de populație.

Densitate populație România

Densitatea populației se determină luând în calcul suprafata si populatia României. Potrivit Departamentului de Statistică al Națiunilor Unite, suprafața totală a României este de 238.390 de kilometri pătrați.

Aceasta se referă la suprafața terestră și la toate suprafețele de apă ale țării. Densitatea populației este considerată raportul dintre populația totală care trăiește pe un anumit teritoriu și suprafața totală a acestui teritoriu.

Conform estimărilor, la începutul anului 2020, densitatea populației din România era de 78,9 persoane pe kilometru pătrat.

Care este populația României pe vârste

Conform calculelor, de la începutul anului 2020, populația României a avut următoarea distribuție pe vârstă:

• Persoane sub 15 ani – 14,8% (2 789 939 locuitori);
• Persoane cu vârste cuprinse între 15 și 65 de ani – 70,4% (13.239.835 de locuitori);
• Persoane peste 64 de ani – 14,8% (2.789.374 de locuitori).

Religii și etnii

Marea majoritate a populației sunt creștini ortodocși (86,8%). Printre alte religii se mai întâlnesc:

• 6,0% – protestanți;
• 4,7% – catolici;
• 2,4% – alții (în mare parte musulmani).

Limba oficială română este nativă la 90% dintre locuitori. A doua limbă cea mai răspândită în țară este maghiara, care este nativă la 6,8% din populație.

Referitor la compoziția etnică, în România locuiesc 90% de români, 7% de maghiari, precum și țigani, germani, ucraineni.

Rata de pensionare

Rata de pensionare este calculată ca raportul dintre populația cu vârsta aptă de muncă și populația în vârstă, mai puțin activă. Această rată în România este de 21,1%.

Vârsta standard de pensionare pentru femei este de 61 de ani și va crește treptat până la 63 de ani până în 2030. Pentru bărbați, vârsta standard de pensionare este de 65 de ani.

Speranța de viață

Speranța de viață este unul dintre cei mai importanți indicatori demografici. Acesta arată numărul mediu de ani din viața viitoare a unei persoane. Adică numărul de ani în care o persoană poate trăi teoretic, cu condiția ca actualele rate ale natalității și ale mortalității să rămână neschimbate pe parcursul vieții acestei persoane.

De regulă, prin „speranță de viață” se înțelege speranța de viață la naștere, adică la vârsta de 0 ani.

Speranța medie de viață la naștere (pentru ambele sexe) în România este de 74 de ani. Aceasta este peste speranța medie de viață din lume, care este de aproximativ 71 de ani (conform Departamentului pentru afaceri economice și sociale al ONU).

Dacă să distribuim aceste date pe sexe, atunci speranța medie de viață a bărbaților la naștere va fi de 70,5 ani, iar cea a femeilor – de 77,7 ani.

Nivelul de alfabetizare

În România sunt aproximativ 15.831.866 de persoane peste 15 ani care pot citi și scrie în orice limbă. Aceasta reprezintă 98,77% din populația adultă totală.

În acest caz, populația adultă înseamnă toate persoanele cu vârsta peste 15 ani. În consecință, aproximativ 197.344 de persoane sunt încă analfabete.

• Rata de alfabetizare în rândul populației adulte de sex masculin este de 99,07% (7.658.887 persoane), iar 72.208 de persoane sunt analfabete.
• Rata de alfabetizare a femeilor este de 98,49% (8.172.979 persoane), iar 125.136 de femei sunt analfabete.

Rata de alfabetizare a tinerilor este de 99,29%. Conceptul de tineret, în acest caz, acoperă populația cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani inclusiv.

Factorul de încărcare demografică

Coeficientul de încărcare demografică arată povara asupra societății și a economiei de către o populație care nu are legătură cu populația activă.

E vorba de populația care nu lucrează, înțeleasă ca populația totală sub 15 ani și populația peste 64 de ani, și populația aptă de muncă (respectiv, partea productivă a populației), cu vârste între 15 și 65 de ani.

Coeficientul de încărcare demografică reflectă în mod direct costurile financiare ale politicii sociale din stat. De exemplu, dacă acest coeficient este crescut, ar trebui să crească costurile pentru construirea instituțiilor de învățământ, protecția socială, asistența medicală, pensiile etc.

Pentru România, coeficientul încărcării demografice totale este de 42,1% – o valoare relativ scăzută. Aceasta arată că populația în vârstă activă este mai multă de două ori decât populația în vârstă de inactivitate.

Această atitudine creează o povară socială relativ mică pentru societate.

Rata potențială de înlocuire

Coeficientul de înlocuire potențială (coeficientul pentru copii) este calculat ca raportul dintre populația sub vârsta activă și populația în vârstă activă. Acest raport în România este de 21,1%.

Populația orașelor din România

54,6% din populație trăiește în orașele din România. Iată cele mai mari 10 orașe din România după populație:

București – 1,83 milioane de oameni

Bucureștiul continuă să fie cel mai mare oraș din țară. Acesta acoperă aproape 240 de kilometri pătrați. Compoziția etnică a bucureștenilor este reprezentată de români și doar 3% se încadrează asupra altor cetățeni. Există câteva grupuri de germani, maghiari, evrei, țigani și reprezentanți ai altor popoare.

În componența sa, orașul este împărțit în 6 sectoare, care la rândul lor sunt împărțite în districte. Toate sectoarele au propriul lor management. Administrația din București include șefii tuturor sectoarelor și primarul principal al Capitalei.

În capitală există peste 20 de teatre cu trupe proprii. Prima instituție de învățământ din țară, Academia Sf. Sava, care oferă studii superioare, a fost creată în 1694, iar Universitatea din București s-a deschis în 1864. În orașul modern există 21 de instituții de învățământ superior, unde studiază peste o sută de mii de studenți.

Iași – aproximativ 400.000 de oameni

Orașul Iași este situat în nord-estul României. Teritoriul său este de 94 de kilometri pătrați. Orașul este răspândit pe șapte dealuri, așa că este comparat deseori cu Roma. În documente, Iași a fost numit oraș în 1415.

Timişoara – aproximativ 331.000 de oameni

Timișoara, al cărui nume provine de la cuvântul maghiar „Temesvár”, este al treilea ca mărime oraș din România. Este situat în vestul țării și reprezintă centrul istoric al regiunii Banat.

Suprafața orașului este de 130,5 km pătrați. Farmecul, structura unică și viața culturală vibrantă a orașului – toate acestea pot fi numite o „Mică Vienă” pe malul nordic al râului Bega.

Timișoara este un loc cosmopolit cu o dezvoltare progresivă. Orașul este primul dintre așezările europene și al doilea printre cele mondiale, unde iluminatul electric a apărut pentru prima dată pe străzi (anul 1889).

Și dacă vorbim în direcția know-how-ului de transport, atunci orașul este primul din Europa în care tramvaiele au început să funcționeze folosind tracțiune de cai (anul 1869). Timișoara este și un important centru de transport feroviar al țării, prin urmare este conectat prin acest mod de transport cu alte orașe din țară.

Cluj-Napoca: aproximativ 323.100 de oameni

Cluj-Napoca este un oraș uimitor, care se află în nord-vestul României. Acesta este al doilea oraș ca mărime după București și, în același timp, capitala Transilvaniei.

A doua parte a numelui orașului – „Napoca” – este foarte veche. La începutul secolului al II-lea, împăratul roman Traian a fondat pe acest pământ baza legiunii romane, numind-o cu acest nume. Clujul se traduce din latină prin „deal” sau „pantă”. Și nu este o coincidență.

Peisajul local este deluros, iar orașul este deosebit de pitoresc. La sfârșitul secolului al XX-lea, s-a decis combinarea a două nume: „Cluj-Napoca”.

Constanţa – aproximativ 315.400 de oameni

Cel mai important oraș port din România – Constanța – este situat în partea de sud-est a țării. Din 1419, Constanța a făcut parte din Imperiul Otoman.

Abia în 1878 orașul a fost predat României. Principala valoare a Constanței este, desigur, marea. Astăzi este o faimoasă stațiune din Marea Neagră, având o fâșie lungă de plaje.

Craiova – aproximativ 303.300 de oameni

Este situat pe malul estic al râului Jiu, în centrul Olteniei, la distanțe aproximativ egale de Carpații Meridionali (în nord) și râul Dunăre (în sud).

Craiova este principalul oraș comercial de la vest de București și cel mai important oraș din Oltenia. Orașul a înflorit ca centru comercial regional, în ciuda cutremurului din 1790, a ciumei în 1795 și a atacului turc în 1802, timp în care a fost ars.

Galaţi – aproximativ 302.770 de oameni

Un oraș și port din estul României, la gura Dunării, centrul administrativ al județului Galați. Aici este și uzină metalurgică, și construcții navale, și producția de echipamente pentru nave, și industria chimică, textilă, industria mobilei.

Braşov – aproximativ 290.200 de oameni

Brașovul este situat în inelul vârfurilor muntoase ale Carpaților Orientali, ceea ce îl face atractiv în ochii schiorilor în sezonul de iarnă.

Vara, Brașovul este un colț pitoresc al naturii, unde se împletesc armonios clima blândă, verdeața smarald și frumusețea munților.

Ploiești – aproximativ 224.000 de oameni

Orașul se află la 56 km nord de București în regiunea istorică a Țării Românești. Ploiești a fost fondat în 1596 în timpul domniei lui Mihai Viteazul. În secolele XVII-XVIII a devenit unul dintre centrele de comerț și producție artizanală.

Oradea – aproximativ 221.800 de oameni

Oradea este o regiune uimitoare, cu un bogat patrimoniu arhitectural și cultural. Majoritatea clădirilor au fost construite în stil baroc, caracteristice perioadei Imperiului Austro-Ungar. La marginea orașului Oradea domină clădirile construite în perioada comunistă.

Detaliile fațadei multor clădiri sunt pictate în nuanțe multicolore: roz, verde, alb și albastru, ceea ce conferă clădirii individualitate. În plus, orașul are peste o sută de lăcașuri religioase.

Populația României pe județe

În ultimii ani, populaţia în mai multe judeţe a scăzut drastic, pe de o parte datorită migraţiei interne şi pe de altă parte datorită migraţiei în străinătate.

De exemplu, populaţia în două judeţe – Argeş şi Galaţi, a scăzut de la peste 650 de mii la 500.000 de persoane. Alte trei judeţe, a căror populaţie a trecut de la peste 500 de mii la 350.000 sunt: Hunedoara, Olt şi Buzău. Populaţia a scăzut sub 350 de mii în Caraş-Severin şi Brăila.

Judeţele Tulcea şi Sălaj au ajuns la populaţii de sub 250 mii de locuitori. Singura excepţie o reprezintă judeţul Ilfov, care a avansat din categoria 250.000-350.000 la peste 350 de mii de locuitori în ultimii ani.

În Municipiul Bucureşti este acum concentrată aproape o zecime din populaţia cu domiciliul în România (9,6%). Judeţele cu populaţie numeroasă sunt Iaşi (4,3%) şi Prahova (3,6%). La polul opus, sunt judeţe în care concentrarea populaţiei este mai mică: Sălaj, Tulcea (1,1%) şi Covasna (1,0%).

Emigraţia intensivă are loc din judeţele Iași, Timiş, Bihor, Cluj, Mureş, Dolj, Argeş, Suceava şi Bacău. Îngrijorător este faptul că vârsta dominantă a emigranţilor este situată în intervalul 25-29 ani.

Impactul emigraţiei se resimte mai ales pe piaţa muncii: diminuându-se ponderea populaţiei active, creşte presiunea asupra celei rămase să susţină populaţia vârstnică. Există implicaţii extinse şi asupra sistemelor de servicii sociale, de sănătate şi educaţie.

Depopularea României

Populația română scade rapid și acest fenomen devine din ce în ce mai acut. România a ajuns o ţară îmbătrânită şi depopulată, cu puţini tineri şi din ce în ce mai puţini lucrători care trebuie să susţină un număr în creştere de pensionari.

Pe de o parte, există scăderea natalităţii, care este depăşită de o mortalitate în relativă creştere şi care rămâne mult sub nivelul care ar asigura înlocuirea simplă a populaţiei. În ultimii zece ani, nivelul natalităţii din România s-a situat în jurul valorii de 200 mii născuţi anual.

Pe de altă parte, emigraţia a căpătat aripi după anul 2007 şi a condus atât la scăderea populaţiei rezidente, cât şi la îmbătrânirea populaţiei rămase, tinerii fiind cei care, de obicei, emigrează.

Potrivit Institutului Național de Statistică al României, populația rezidentă a țării a scăzut cu 60.061 de persoane timp de un an, iar numărul emigranților a depășit numărul de imigranți cu peste 76.000 de oameni.

Prognoze

Dat fiind faptul că se nasc mai puţini români decât mor (sporul natural fiind negativ) şi pleacă din România mai mulţi români decât se întorc, în următorii ani țara va pierde aproape un sfert de milion de români.

Potrivit calculelor INS, în varianta optimistă, pentru anul 2060, România ar putea avea 16,3 milioane locuitori, iar în varianta pesimistă, doar 12,5 milioane locuitori. Varianta medie indică o Românie cu 13,8 milioane locuitori.

Judeţele care ar înregistra o diminuare a populaţiei sub 100.000 de persoane ar fi: Bistriţa-Năsăud, Braşov, Cluj, Covasna, Giurgiu, Harghita, Ialomiţa, Iaşi, Sălaj, Sibiu, Timiş, Tulcea şi Vaslui.

Numai în judeţele Cluj, Ilfov, Timiş şi municipiul Bucureşti se vor înregistra, în anul 2060, ponderi mai mici (sub 30%) ale populaţiei de 80 de ani şi peste. În varianta intermediară, în anul 2060, ponderea populaţiei rezidente de 80 de ani şi peste în populaţia vârstnică va oscila între 50,6% în Teleorman şi 26,6% în Cluj.

Așadar, populația României va scădea anual cu -148.859 de persoane, iar creșterea naturală a populației va fi negativă și se va ridica la minus 66.243 de persoane. Pe an, se vor naște aproximativ 176.900 de copii și vor muri 243.143 de oameni.

Dacă nivelul migrației externe va rămâne la nivelul anilor precendenți, atunci, din motive de migrație, populația se va schimba cu -82,616. Adică, numărul total de persoane care părăsesc țara (emigranții) va prevala față de numărul de persoane care intră în țară în scopul șederii pe termen lung (imigranți).

În 2100, populația prognozată în România va fi de 13,3 milioane de locuitori.