Astăzi:26 septembrie 2023

400+ Cele mai Motivaționale Proverbe despre Munca omului

Proverbe despre munca omului în echipă. Citate din folclor care descriu ce înseamnă hărnicie și lene. Cele mai faine proverbe despre muncă și prietenie, potrivite pentru copii.



Proverbele sunt afirmații folclorice ce caracterizează o anumită țară. Oamenii folosesc adesea astfel de expresii în conversația de zi cu zi, uneori fără să-și dea seama.

Vă prezentăm cele mai celebre proverbe despre hărnicie și muncă, precum și despre bani și munca în echipă, care vă vor motiva și vă vor îmbogăți vocabularul.

Puteți alege un proverb despre munca omului în calitate de status pe rețelele de socializare sau îl puteți întrebuința în comunicarea cotidiană – totul depinde de starea voastră și de circumstanțe.

Astfel de citate despre muncă și prietenie, lene și hărnicie demonstrează clar ce lucruri sau fenomene joacă un rol important pentru o anumită națiune și, de asemenea, ajută la înțelegerea a ceea ce este considerat bine și ce rău.


De cele mai multe ori, se recomandă să alegeți proverbe despre muncă pentru copii, care îi vor ajuta pe cei mici să deosebească lenea de importanța muncii și să aleagă corect ceea ce este prioritar.

Proverbe despre muncă și hărnicie

Munca are un rol important în viața omului. Părinții îi învață pe copii să lucreze, explicând prin exemplul proverbelor că, fără muncă, nu vor exista rezultate. Aceste proverbe despre muncă și hărnicie spun că lenea este o ocupație proastă și asupritivă, iar munca este bună și utilă. Cele mai ușor de memorizat ar fi exemplele de proverbe despre munca furnicilor.

icon-angle-right A face treaba în doi peri.

icon-angle-right Meseria e brățară de aur.

icon-angle-right Unde-s mulți, puterea crește.


icon-angle-right Lăcomia pierde omenia.

icon-angle-right Hoțul neprins e negustor cinstit.

icon-angle-right Bunul gospodar își face vara sanie și iarna car.

icon-angle-right Cine nu se lenevește, aur și în piatră găsește.

icon-angle-right Orice muncă este frumoasă, dacă pe plac este aleasă.



icon-angle-right Prin muncă și stăruință, vei ajunge la dorință.

icon-angle-right Cel ce începe multe nu isprăvește nimic.

icon-angle-right De te bagi în joc, joacă.

icon-angle-right Lucru dobândit cu sudoare e mai de preț ca o moștenire.

icon-angle-right Munca e bogată ca Dumnezeu.

icon-angle-right Cine lucrează, are!

icon-angle-right Munca lungește viața, lenea o scurtează.

icon-angle-right Începutul greu duce la un sfârșit bun.

icon-angle-right Toamna se numără bobocii.

icon-angle-right La treabă se vede omul ce poate.

icon-angle-right Munca ne scapă de trei rele: de urât, de fapte rele și de neavere.


  • Omul nu se pricopseşte până nu munceşte.
  • La lucru în coadă, la mâncare în frunte.
  • Muncește până nădușește dacă vrei să spui că bucățele-ți prisosesc.
  • Un măgar care-și poartă sarcina sa prețuiește mai mult decât un leu care sfâșie oamenii.
  • Munca nu știe ce-i rușinea.
  • Lucrați pe când leneșii dorm, și veți avea bucate să le și vindeți și să vă și rămână.
  • Pământul rodește unde mâna muncește.
  • Cine nu învață la tinerețe, va plânge la bătrânețe.
  • Munca e prima dintre virtuți.
  • Munca înseamnă o zi scurtă şi o viaţă lungă.
  • Porcul nu se îngrașă în ajun.
  • Ori la muncă, ori la luncă, ori cu porcii după ghindă.
  • Dacă n-ai treabă, fă-te martor.

icon-angle-right Nici aurul nu e aur dacă nu-l bați cu ciocanul.

icon-angle-right Omul e făcut pentru muncă, după cum pasărea e pentru zbor.

icon-angle-right Munca sfințește locul.

icon-angle-right Graba strică treaba.

icon-angle-right Multe mâini fac sarcina mai uşoară.

icon-angle-right Munca face poftă de mâncare.

icon-angle-right Dumnezeu hrăneşte păsările care dau din aripi.

icon-angle-right Cine nu muncește să nu mănânce.

icon-angle-right Munca e comoară mare.

icon-angle-right Omul face muncă și munca îl face pe om.


icon-angle-right Fără muncă nu prinzi nici măcar un pește.

icon-angle-right Nimic nu-i fără osteneală.

icon-angle-right Cine dă din mâini nu se îneacă.

icon-angle-right Argat vrednic cine are se cunoaște pe mâncare.

icon-angle-right Dintr-o muncă cât de mică, dacă nu curge, tot pică.

icon-angle-right Omul din munca sa când se folosește, cu mai mare silință la muncă se sârguiește.

icon-angle-right Cine iubește munca ajunge la cinstire.

icon-angle-right Studiosul îşi câştigă ştiinţa, sârguinciosul averea.

icon-angle-right Cinsteşte munca câmpului ca să nu mori de foame.

icon-angle-right Cine nu lucreazăă vara, n-are ce mânca iarna.

  • Pâinea nu vine singură la tine, ci trebuie s-o cauți.
  • Cine lucrează, ziua o scurtează, cine lenevește, noaptea o lungește.
  • Nu te bucura la munca altuia.
  • Omul muncitor e ca un pom roditor.
  • Cum ți-e lucrul, așa și meritul.
  • Pasărea care se trezeşte devreme prinde râmă.
  • Muncim pentru a trăi, nu trăim pentru a munci.
  • Dacă muncești, nu cerșești.
  • Musca pentru puțină dulceață își răpune viața.
  • Laptele până nu-l bați, smântână nu poți să scoți.
  • Cine tace și face.
  • Nădușeala scoate boala.
  • Harnic ca o albină, strângător ca o furnică.
  • Ajută-te și te voi ajuta, lucrează și vei mânca.
  • Are ochi, mâini și picioare, poate munci cu sudoare.
  • Trebuie să spargi osul pentru a suge măduva.

icon-angle-right Întâi furca, apoi argeaua, și celelalte în urmă, niciuna să nu îți scape din mână.

icon-angle-right Nici un câștig fără osteneală.

icon-angle-right Cine muncește în tinerețe, are la bătrânețe.

icon-angle-right Fii cel dintâi la lucru și cel din urmă la culcat.

icon-angle-right Dintr-o ridiche, patru feluri de mâncare se face: rasă și nerasă, cute și felii.

icon-angle-right Cel ce seamănă puţin, puţin şi seceră.

icon-angle-right Dacă nu mergi în pădure după lemne, înțepenești lângă sobă.

icon-angle-right Munca înnobilează pe om.

icon-angle-right Iepuroaica fată și iepurele de inimă se vaită.

icon-angle-right Mai bine fă azi tot şi mâine te hodineşte.

icon-angle-right Munca ți-e blagoslovită, când te ții de ea ai pită.

proverbe despre munca si harnicie

icon-angle-right Mergi încet să ajungi departe.

icon-angle-right Nu sta că-ți stă norocul.

icon-angle-right Întâi muncă și apoi plăcerea.

icon-angle-right Muncește astăzi ca să mănânci mâine.

icon-angle-right A trage de coarnele plugului.

icon-angle-right Omul  harnic, muncitor, de pâine nu duce dor.

icon-angle-right Cine munceşte, câştigă.

icon-angle-right Învățătura la om e comoară, și munca e cheia ei. Păzește bine cheia, ca să nu pierzi comoara.

  • Munca gândește, lenea visează.
  • Foamea se uită la poarta omului muncitor și nu îndrăznește să intre.
  • Ziua bună se cunoaște de dimineață.
  • Munca aduce bogăție, iar lenea aduce sărăcie.
  • Adună vara ca să ai iarna.
  • Cine se scoală cu primele cântece ale prepeliței acela o va mânca.
  • Lucrul lungește viața, iar lenea o scurtează.
  • Bate fierul până e cald, că de se va răci, în zadar vei munci.
  • Cel ce munceşte învaţă.
  • Pământul, cât de bun ar fi, fără lucrător rămâne sălbatic.

Proverbe despre muncă și lene

E perfect atunci când omul este îndrăgostit de muncă și respectă munca celorlalți, dar aceste calități trebuie educate corespunzător încă de la vârsta fragedă. Aceste proverbe despre muncă și lene vă vor ajuta în educarea copiilor și vor motiva adulții, deoarece reflectă înțelepciunea oamenilor și experiența de viață a multor generații.

 icon-arrow-circle-right Spui că e greu să cari vata, dar ceri altuia să care fier pentru tine.

 icon-arrow-circle-right Lenea e cucoana mare care n-are de mâncare.

 icon-arrow-circle-right Peste el lenea a dat și s-a pus să zacă-n pat.

 icon-arrow-circle-right Lenea slujește omul ca omida pomul.

 icon-arrow-circle-right Îi așa de leneș și de misel, că crește iarba sub el.

 icon-arrow-circle-right Cu leneșul nu duci casa, că lui de lucru nu-i pasă.

 icon-arrow-circle-right Cine se ia cu lenevia pierde și suta, și mia.

 icon-arrow-circle-right Trandavia e mama tuturor răutăților.

 icon-arrow-circle-right Lenea caută de lucru, dar nu dorește să-l găsească.

Lenea când este mai mică, tot știe și ea de frică.

 icon-arrow-circle-right Trandavia e ucenicul nefericirii.

 icon-arrow-circle-right Trandavia e cheia sărăciei.

 icon-arrow-circle-right Trandavul se pricepe la trei lucruri: să mănânce, să doarmă și să se supere.

 icon-arrow-circle-right Leneșul fuge când e vorba de muncă, dar vine cel dintâi când e vorba de mâncare.

 icon-arrow-circle-right De lene ochi-şi închide şi buzele-şi deschide.

 icon-arrow-circle-right Cine-n lene se târăşte, norocul îl părăseşte.

  • Lenea este cheia spre sărăcie.
  • Vede arzând pe el casa şi îi e lene să iasă.
  • Îi e lene să şi vorbească, dar încă să mai şi muncească.
  • La omul harnic se uită sărăcia pe fereastră, dar nu îndrăznește să intre.
  • Cel ce începe multe nu isprăvește nimic.
  • La treabă se vede omul ce poate.
  • Alergătura multă, treabă puțină.
  • Omul nu se pricopseşte până nu munceşte.

 icon-arrow-circle-right De muncit nu te pune să muncești, dar nici la masă nu te cheamă.

 icon-arrow-circle-right Pâinea agonisită cu sudoare are gust bun.

 icon-arrow-circle-right Pământul rodește unde mâna muncește.

 icon-arrow-circle-right Nu lăsă pe mâine ce poți face azi.

 icon-arrow-circle-right După muncă, odihna aduce plăcere dulce.

 icon-arrow-circle-right Ce facem de bunăvoie e ușor de făcut.

 icon-arrow-circle-right Omul e dator să muncească, să nu-l găsească moartea șezând.

 icon-arrow-circle-right Nimeni nu s-a-mbogățit pe muncă cinstită.

Nimic nu-i fără osteneală.

 icon-arrow-circle-right Cine nu lucreazăă vara, n-are ce mânca iarna.

 icon-arrow-circle-right De unde muncești, de-acolo trebuie să mănânci.

 icon-arrow-circle-right Cu muncă, şi din piatră scoţi lapte.

 icon-arrow-circle-right Cine șade – rabdă.

 icon-arrow-circle-right Cine e iarna la ogor e și vara la obor.

 icon-arrow-circle-right Omului cu stăruință toate îi sunt cu putință.

 icon-arrow-circle-right Lucra boul și mânca calul.

 icon-arrow-circle-right Munca e adesea tatăl plăcerii.

 icon-arrow-circle-right Rădăcina e amară, dar roadele dulci.

 icon-arrow-circle-right Munca n-a dezonorat niciodată pe nimeni.

 icon-arrow-circle-right Ce se agonisește prin muncă se păstrează mai cu grijă.

  • Cugetă mult și lucrează iute.
  • Vorba multă, sărăcia omului.
  • Când de multe te apuci, mai pe toate le încurci.
  • Cine nu muncește, cu lipsa trăiește.
  • Treaba prost făcută trebuie făcută de două ori.
  • Cam târâș, cam grapiș, ajunse la suiș.
  • Cu munca și îngăduiala și șoarecele taie odgonul de la corabie.
  • Munca pe care o îndeplinim cu plăcere, ne scapă de truda ei.
  • Unde toți muncesc, cerșetori nu se găsesc.
  • Lucrul de azi nu-l lăsă pe mâine.
  • Cine munceşte, hrană agoniseşte.
  • Munca pământului e bogăţie.
  • După muncă și răsplată.
  • La plăcinte înainte, la război înapoi.
  • Treaba bine începută e pe jumătate terminată.
  • Cine mișcă pișcă; cine stă se usucă.
  • Cine nu muncește, flămânzește.

 icon-arrow-circle-right Ceea ce vei semăna, aceea vei avea.

 icon-arrow-circle-right Cine tace, mai multă treabă face.

 icon-arrow-circle-right Omul îl cunoști după cum muncește.

 icon-arrow-circle-right Grâul nu e ca ciupercile: de nu-l semeni, nu răsare.

 icon-arrow-circle-right Cu Dumnezeu înainte.

 icon-arrow-circle-right Omul care nu muncește, în lipsuri trăiește.

 icon-arrow-circle-right Cel ce nu lucrează ziua flămânzește noaptea.

Ciung nu sunt, olog nu sunt, cap, mâini și picioare am, munca e comoară.

 icon-arrow-circle-right Munca e legea vieții și rodul ei cel mai bun.

 icon-arrow-circle-right Munca este comoara omului.

 icon-arrow-circle-right Odihnește-te ca să muncești și muncește ca să te odihnești.

 icon-arrow-circle-right Cine se scoală de dimineață, departe ajunge.

 icon-arrow-circle-right Cine lucrează și tace, mai multă treabă face.

 icon-arrow-circle-right A umblat cât a umblat, până când în brânci a dat.

proverbe despre munca

 icon-arrow-circle-right Munca produce mai departe muncă.

 icon-arrow-circle-right Când te trimite la treabă, mergi și te întoarce-n grabă.

 icon-arrow-circle-right A munci nu e păcat, a fi leneş e păcat.

 icon-arrow-circle-right Lucrează de-ngheaţă şi mănâncă de asudă.

  • Cine e vrednic scoate și îmbucătură din gura omului.
  • Unii sapă şi muncesc, alţii beau şi chefuiesc.
  • Când te-apuci de câte-o treabă, n-o lăsă fără ispravă.
  • A muncit o vară şi a cheltuit într-o seară.
  • Munca înalță omul, dar nici statul degeaba n-a trântit pe nimeni.
  • O fi munca grea, dar ea te-nvață și tot ea te hrănește.
  • Cum a semănat, așa a mâncat.
  • Nici pâine fără muncă, nici muncă fără pâine.
  • Lucrează toată ziua să ai odihnă noaptea.

 icon-arrow-circle-right Cel ce seamănă bucate, scapă de multe păcate.

 icon-arrow-circle-right Cine-i harnic și muncește, ori e prost ori nu gândește.

 icon-arrow-circle-right Cine muncește adesea și greșește.

 icon-arrow-circle-right Munca e libertate.

 icon-arrow-circle-right Murătură din mură nu se face.

 icon-arrow-circle-right Munca este mama săracilor.

 icon-arrow-circle-right Nimic nu obții fără să te ostenești.

 icon-arrow-circle-right Moara bună și pietre macină.

Proverbe despre muncă, românești și străine

Zicalele spun foarte multe despre locul în care sunt folosite în vorbire. De exemplu, cuvintele locuitorilor din orașele agricole abundă în limbaj agricol, iar în satele pescărești veți auzi expresii înaripate despre mare. Iată câteva exemple de proverbe despre muncă, românești și străine.

  • Un copac este apreciat pentru fructele sale, iar un om pentru munca sa.
  • Nu puteți scoate peștele din iaz fără muncă.
  • Eroii se nasc în muncă.
  • Omul se judecă după munca sa.
  • Munca cucerește totul.
  • Acolo unde este muncă, există fericire.
  • Voința și forța de muncă dau lăstari minunate.
  • Acțiunile mici sunt mai bune decât lenea mare.
  • Mai multă acțiune, mai puține cuvinte.
  • Cel care obișnuiește să lucreze nu stă inactiv.
  • Fără să vă înclinați la pământ, nu puteți ridica ciupearca.
  • Cine spune puțin, face mai mult.
  • Bietul stăpân începe zece lucrări, dar nici una nu se termină.
  • Adoră problemele – vei fi un maestru.

 icon-star Lacrimile nu vă pot ajuta.

 icon-star Un început bun este jumătate din luptă.

 icon-star Dacă există răbdare, va exista abilitate.

 icon-star Mâinile muncesc – sărbătoare pentru suflet.

 icon-star Ochii sperie, mâinile bucură.

 icon-star Ești seara plictisit, dacă ziua nu ai făcut nimic.

 icon-star Fără muncă, ziua pare ca un an.

 icon-star Mâinile curate iubesc munca altora.

 icon-star Măiestria este perfecționată de munca grea și se pierde prin lene.

Inactivitatea este mama tuturor viciilor.

 icon-star Dacă doriți să mâncați – nu stați pe aragaz.

 icon-star Făcând în grabă – vă veți face de râs.

 icon-star Nu da vina pe vecin, dacă dormi înainte de cină.

 icon-star Nu vă fie frică de muncă – lăsați-vă să vă fie frică de voi.

 icon-star Munca și forța de muncă sunt două comori eterne.

 icon-star Mai dulce decât toate fructele este rodul muncii omului.

 icon-star Știința este mai inteligentă decât mâinile.

 icon-star Fără muncă și mașina ruginește.

 icon-star Pe lume și munca se ceartă.

 icon-star Nu există roade fără muncă.

 icon-star Nu vă grăbiți limba, grăbiți-vă acțiunile.

 icon-star Picioarele poartă, iar mâinile hrănesc.

 icon-star Fără lucru și cuptorul este rece.

 icon-star Cei care nu se tem de muncă sunt timizi de lene.

 icon-star Pentru a mânca pește, trebuie să intri în apă.

 icon-star Munca cinstită este averea noastră.

 icon-star Munca e pentru viitor,  distracția e pentru o oră.

 icon-star Nu există odihnă fără muncă.

  • Dragostea și munca oferă fericire.
  • Omul se îmbolnăvește de la lene, dar se însănătoșește de la muncă.
  • Aurul este cunoscut în foc, omul în muncă.
  • Mâini de aur are cel care s-a antrenat bine.
  • Fără să vă înmuiați mâinile, nu vă veți spăla.
  • Sârguinciosul se face punte și munte și iese în frunte.
  • Ară, macină, mănâncă.
  • Cine nu munceşte nu mănâncă.
  • Pesmetul muncit este mai dulce decât cozonacul furat.
  • Unii muncesc până mor, și alții beau cu capul gol.
  • Decât să muncești degeaba, mai bine să șezi degeaba.
  • Nu e rușinos să muncești.
  • Munca întărește pe om, lenea îl ofilește.

 icon-star Numai cine nu muncește, nu greșește.

 icon-star Mai mult valorează gunoiul făcut de muncă decât șofranul lenii.

 icon-star Pomul se cunoaște după roade, omul după fapte.

 icon-star Cine vrea să mănânce miezul trebuie mai întâi să spargă coaja.

 icon-star Fă astfel că nicio oră să nu-ţi treacă fără rod.

 icon-star Când munca își face drum, de obicei urmează lauda.

 icon-star Cum muncești, așa ți se plătește.

 icon-star Celui care nu muncește pâinea nu-i prisosește.

 icon-star Bogăția câștigată fără trudă scade, dar ce se strânge încetul cu încetul crește.

 icon-star Cine șade, coada-i cade, cine mișcă, tot mai pișcă.

 icon-star Sudoarea muncii pe mână valorează mai mult decât un inel de aur pe deget.

 icon-star Munca este ca și măgarul: trebuie să o împingi ca să meargă.

  • Harnicul găsește totdeauna de lucru.
  • În ziua lucrului, vine boala trupului.
  • Munca e izvorul virtuţii.
  • De lene şi de urât, tocmai sub pat s-a vârât.
  • Lenea este mama obiceiurilor proaste.
  • Leneşul, când îi este lene, visează că s-a înţepat.
  • Munca stăruitoare învinge totul.
  • Munca înalţă pe om.
  • Cum îți așterni, așa dormi.
  • Amână pe mâine odihna, nu şi munca.
  • Munca omului noroc îi aduce.
  • Munca este rugăciune.
  • Munca netezeşte munţii.
  • Nu munca, ci necazurile îl îmbătrânesc pe om.
  • Cine trăieşte din muncă, nu duce lipsă.
  • Fără muncă nu mănânci pâine.
  • A plecat la muncă călare pe piuă.

 icon-star Munca şi economia izgonesc sărăcia.

 icon-star Munca te ridică, lenea te strică.

 icon-star Munca îl încoronează pe cel ce o cinsteşte.

 icon-star Munca pământului – îndestularea săracului.

 icon-star Scularea de dimineaţă înseamnă muncă şi bogăţie.

 icon-star Dacă ai suit munca în pat, doarme şi câştigul.

 icon-star Distragerea cea mai frumoasă: munca.

 icon-star Munca pe om îl hrăneşte, iar lenea îl păgubeşte.

 icon-star Leneșul e aproape de pâine, departe de muncă.

 icon-star Cine iubeşte munca, ajunge la cinstire.

 icon-star Cinsteşte munca câmpului, ca să nu pieri de foame.

 icon-star Munca şi cruţarea sunt izvoarele bogăţiei.

 icon-star Miracolul este un sinonim pentru muncă grea.

Cea mai mică muncă duce la orez cu unt.

 icon-star Nu se sperie de muncă, dar s-ar întinde să doarmă lângă ea.

 icon-star Cinstea se câştigă prin muncă şi fapte bune.

 icon-star Ce se agoniseşte prin muncă se păstrează mai cu grijă.

 icon-star Mai bine burtos de la bere decât cocoşat de la muncă.

 icon-star Cea mai grea muncă este să devii leneş.

 icon-star Munca, când ţi-o cauţi bine, e şi Dumnezeu cu tine.

 icon-star Cel care munceşte, ştie să preţuiască munca altora.

  • Munca arată destoinicia omului, ca focul – mirosul tămâiei.
  • Nicio muncă nu-i mai grea ca vara cu coasa rea.
  • Cel ce munceşte, acela trebuie să guste mai întâi din muncă.
  • Dacă munca ar îmbogăţi pe cineva, măgarii ar avea samarul plin de aur.
  • Cine bea, nu ştie despre daunele vinului; cine nu bea, nu ştie despre avantajele lui.
  • Mai bine să munceşti fără plată decât să stai fără muncă.
  • Cea mai dulce hrană este cea câştigată cu muncă.
  • Gânduri multe, fără treabă, dovedește minte slabă.

Proverbe despre muncă și bani

Proverbele educă persoana în muncă asiduă și perseverență. Laudă muncitorii și fac haz de oamenii leneși. Omul nu poate exista fără muncă, care desigur, trebuie răsplătită. Vă prezentăm, în acest sens, o listă de proverbe despre muncă și bani.

icon-quote-left Banu-i ochiul dracului.

icon-quote-left Banii n-au miros.

icon-quote-left Prietenul bun e ca o pungă de bani.

icon-quote-left Frate, frate, dar brânza e pe bani.

icon-quote-left De bani se plâng toți, dar de minte niciunul.

icon-quote-left Banul face din om neom.

icon-quote-left Nu te casători pentru bani. Poţi să îi împrumuţi mai ieftin.

icon-quote-left Banii nu aduc învăţătură, dar învăţătura aduce bani.

icon-quote-left Banii pe om îl învață, ce să facă în viață.

icon-quote-left Dumnezeu îți dă, dar nu îți bagă în traistă.

icon-quote-left Din ce te îmbogățești mai tare, de-aia te usuci mai mult.

icon-quote-left Când ai bani, gândeşte-te la ziua când nu-i vei mai avea.

icon-quote-left Banul e rotund: se rostogoleşte până îşi găseşte un stăpân.

icon-quote-left Cu bani poţi cumpăra un pat, nu şi somnul.

icon-quote-left Numai atunci când ultimul copac va muri, ultimul rău va fi otrăvit şi va fi prins ultimul peşte, ne vom da seama că banii nu pot fi mâncaţi.

icon-quote-left Banul muncit nu se prăpădește.

icon-hand-o-right Banul face lumină în loc întunecos.

icon-hand-o-right Ban pe ban clădeşte casa.

icon-hand-o-right Poţi cumpăra sânge cu bani, dar nu şi viaţa.

icon-hand-o-right Banii se socotesc, pâinea se cântărește.

icon-hand-o-right Banii n-au ochi să vadă pe ce îi cheltuieşti.

icon-hand-o-right Niciodată să nu-ţi cheltuieşti banii înainte de a-i avea.

icon-hand-o-right Banii nu aduc învăţătura, dar învăţătura aduce banii.

Banul ascuns în pământ, nici creşte, nici rodeşte.

icon-hand-o-right Banul are trecere în orice curte.

icon-hand-o-right Bani să fie, că loc pentru ei – destul.

icon-hand-o-right Economisiţi banuţii, banii cei mari vor avea grijă de ei înşişi.

icon-hand-o-right Banul îi dă limbă celui ce n-are.

icon-hand-o-right Dacă vrei să ştii ce părere are Dumnezeu despre bani, uită-te numai la ce fel de oameni îi dă.

  • Banii nu cresc în pom.
  • Banii îl fac pe om maimuţă.
  • Banul, bucuria celor zgârciţi.
  • Cine are bani n-are minte. Cine are minte n-are bani.
  • Banul nu are coadă. Dacă îl arunci, nu ai de ce să-l mai apuci.
  • Ai bani – Ai prieteni. N-ai bani – N-ai prieteni.
  • Nu e de ajuns să ai bani, trebuie să ştii să-i cheltuieşti.
  • Banii şi tinereţea sunt ca apa în timpul revărsării.
  • Prea multă bogăţie prosteşte oamenii.
  • Nu e o arta să caştigi banul, dar e o artă să ştii să-l administrezi.
  • Chiar dacă ai foarte mulţi bani, dacă nu eşti darnic, te numesc sărac.
  • Cu bani poţi cumpăra un ceas, dar nu poţi cumpăra timpul.
  • Nimeni nu este sărac, chiar dacă gândeşte că este.
  • Banul e ca puşca vânătorului: când vede vânat, trage.
  • Banul deschide uşile fără chef.

icon-hand-o-right Poţi cumpăra cu bani o carte, dar nu şi cunoaşterea.

icon-hand-o-right Banii nu se culeg de la trunchi, ca surcelele.

icon-hand-o-right Nu munci atât de mult, că nu mai râmâne timp ca să caştigi bani.

icon-hand-o-right Un prost poate câştiga bani, dar numai un înțelept îi poate păstra.

icon-hand-o-right Banul e o mică roată, ce-nvârteşte lumea toată.

icon-hand-o-right Banul e murdărie pe mâini; când te speli, se duce.

icon-hand-o-right Banul face bani.

icon-hand-o-right Ai parale, ai scăpare.

icon-hand-o-right Cine nu respectă banuţul nu e demn de un ban mai mare.

icon-hand-o-right Banii nu ajung, trebuie să ştii să-i cheltuieşti.

Banii sunt buni numai într-o singură zi a sâptămânii, într-o zi de sărbătoare sau într-una ploioasă.

icon-comment Banul, oricine l-ar folosi, greu e să-l păstreze.

icon-comment Cine economiseşte banul trăieşte fără griji.

icon-comment Prietenul omului e buzunarul său.

icon-comment Banii nu aduc fericirea, numai numărul lor.

icon-comment Banul bani unde zărește, acolo se rostogolește.

icon-comment Ban la ban trage.

icon-comment Banul e ciocoi de uși multe.

icon-comment Banii nu aduc procopseală, ci procopseală aduce banii.

icon-comment Cine muncește nu are timp să facă bani.

icon-comment Nu e o artă să câștigi banul, dar e o artă să știi să-l chivernicești.

icon-comment Cum a venit, așa s-a dus.

icon-comment Banul bani câștigă.

icon-comment Dacă alergi să câștigi bani, îi dai înapoi la doctor.

icon-comment A avea spor la treabă.

icon-comment Banii fac bani și păduchii tot păduchi.

icon-comment Cu muncă și răbdare, poți face cât unul mare.

icon-comment A se culca pe bani.

icon-comment Banul îi dă limbă celui ce n-are.

  • Banul te învață a grăi și hainele a merge.
  • Banul e rotund, lesne se rostogolește.
  • Bogat în bani, sărac la minte.
  • Învățătura nu se cumpără cu bani, ci cu creierul.
  • Prietenul omului este punga cu bani și sacul cu mălai.
  • Săracul are necazuri pentru că n-are bani, bogatul – pentru că-i are.
  • Banul rău nu se pierde niciodată.
  • Bănuțul face leuțul.
  • Lucrezi de doi bani, dar vrei doi curcani.
  • Omul nu e niciodată mulțumit – de ce are mai mult, de aia vrea mai mult.
  • Cu bani poţi face morţii să vorbească, fără bani poţi face muţii să tacă.

icon-comment Cine are bani mulţi şi nu are copii, nu e bogat; cine are copii mulţi şi nu are bani, nu e sărac.

icon-comment Ai bani, ai duşmani; n-ai bani, n-ai duşmani.

icon-comment Timpul e bani.

icon-comment Cu bani deschizi orice lacăt.

icon-comment Când câinele are bani, i se spune: “Domnule câine!”.

icon-comment Când ai bani, ai şi noroc.

icon-comment Strânge bani albi pentru zile negre.

icon-comment Cu bani găseşti şi lapte de pasăre.

icon-comment Marfa gata bani aşteaptă.

icon-comment E plin de bani, ca râpa de bolovani.

icon-comment Boieria-i cu bani, sărăcia-i pe degeaba.

icon-comment A munci pentru bani nu este nicio ruşine.

icon-comment Cinstea fără bani e sărăcie goală.

icon-comment Dacă ai bani, şi în pădure găseşti ciorbă.


(Vă rugăm să apreciați!)
Încarc...

Suntem foarte bucuroși pentru că ați vizitat paginile noastre, aveți posibilitatea de a evalua și a comenta orice articol. Împărtășiți opinia sau ideile dvs. Ne străduim mereu să vă aducem cele mai interesante și pozitive noutăți!