Proverbe despre munca omului în echipă. Citate din folclor care descriu ce înseamnă hărnicie și lene. Cele mai faine proverbe despre muncă și prietenie, potrivite pentru copii.
Proverbele sunt afirmații folclorice ce caracterizează o anumită țară. Oamenii folosesc adesea astfel de expresii în conversația de zi cu zi, uneori fără să-și dea seama.
Vă prezentăm cele mai celebre proverbe despre hărnicie și muncă, precum și despre bani și munca în echipă, care vă vor motiva și vă vor îmbogăți vocabularul.
Puteți alege un proverb despre munca omului în calitate de status pe rețelele de socializare sau îl puteți întrebuința în comunicarea cotidiană – totul depinde de starea voastră și de circumstanțe.
Astfel de citate despre muncă și prietenie, lene și hărnicie demonstrează clar ce lucruri sau fenomene joacă un rol important pentru o anumită națiune și, de asemenea, ajută la înțelegerea a ceea ce este considerat bine și ce rău.
De cele mai multe ori, se recomandă să alegeți proverbe despre muncă pentru copii, care îi vor ajuta pe cei mici să deosebească lenea de importanța muncii și să aleagă corect ceea ce este prioritar.
Proverbe despre muncă și hărnicie
Munca are un rol important în viața omului. Părinții îi învață pe copii să lucreze, explicând prin exemplul proverbelor că, fără muncă, nu vor exista rezultate. Aceste proverbe despre muncă și hărnicie spun că lenea este o ocupație proastă și asupritivă, iar munca este bună și utilă. Cele mai ușor de memorizat ar fi exemplele de proverbe despre munca furnicilor.
A face treaba în doi peri.
Meseria e brățară de aur.
Unde-s mulți, puterea crește.
Lăcomia pierde omenia.
Hoțul neprins e negustor cinstit.
Bunul gospodar își face vara sanie și iarna car.
Cine nu se lenevește, aur și în piatră găsește.
Orice muncă este frumoasă, dacă pe plac este aleasă.
Prin muncă și stăruință, vei ajunge la dorință.
Cel ce începe multe nu isprăvește nimic.
De te bagi în joc, joacă.
Lucru dobândit cu sudoare e mai de preț ca o moștenire.
Munca e bogată ca Dumnezeu.
Cine lucrează, are!
Munca lungește viața, lenea o scurtează.
Începutul greu duce la un sfârșit bun.
Toamna se numără bobocii.
La treabă se vede omul ce poate.
Munca ne scapă de trei rele: de urât, de fapte rele și de neavere.
- Omul nu se pricopseşte până nu munceşte.
- La lucru în coadă, la mâncare în frunte.
- Muncește până nădușește dacă vrei să spui că bucățele-ți prisosesc.
- Un măgar care-și poartă sarcina sa prețuiește mai mult decât un leu care sfâșie oamenii.
- Munca nu știe ce-i rușinea.
- Lucrați pe când leneșii dorm, și veți avea bucate să le și vindeți și să vă și rămână.
- Pământul rodește unde mâna muncește.
- Cine nu învață la tinerețe, va plânge la bătrânețe.
- Munca e prima dintre virtuți.
- Munca înseamnă o zi scurtă şi o viaţă lungă.
- Porcul nu se îngrașă în ajun.
- Ori la muncă, ori la luncă, ori cu porcii după ghindă.
- Dacă n-ai treabă, fă-te martor.
Nici aurul nu e aur dacă nu-l bați cu ciocanul.
Omul e făcut pentru muncă, după cum pasărea e pentru zbor.
Munca sfințește locul.
Graba strică treaba.
Multe mâini fac sarcina mai uşoară.
Munca face poftă de mâncare.
Dumnezeu hrăneşte păsările care dau din aripi.
Cine nu muncește să nu mănânce.
Munca e comoară mare.
Omul face muncă și munca îl face pe om.
Fără muncă nu prinzi nici măcar un pește.
Nimic nu-i fără osteneală.
Cine dă din mâini nu se îneacă.
Argat vrednic cine are se cunoaște pe mâncare.
Dintr-o muncă cât de mică, dacă nu curge, tot pică.
Omul din munca sa când se folosește, cu mai mare silință la muncă se sârguiește.
Cine iubește munca ajunge la cinstire.
Studiosul îşi câştigă ştiinţa, sârguinciosul averea.
Cinsteşte munca câmpului ca să nu mori de foame.
Cine nu lucreazăă vara, n-are ce mânca iarna.
- Pâinea nu vine singură la tine, ci trebuie s-o cauți.
- Cine lucrează, ziua o scurtează, cine lenevește, noaptea o lungește.
- Nu te bucura la munca altuia.
- Omul muncitor e ca un pom roditor.
- Cum ți-e lucrul, așa și meritul.
- Pasărea care se trezeşte devreme prinde râmă.
- Muncim pentru a trăi, nu trăim pentru a munci.
- Dacă muncești, nu cerșești.
- Musca pentru puțină dulceață își răpune viața.
- Laptele până nu-l bați, smântână nu poți să scoți.
- Cine tace și face.
- Nădușeala scoate boala.
- Harnic ca o albină, strângător ca o furnică.
- Ajută-te și te voi ajuta, lucrează și vei mânca.
- Are ochi, mâini și picioare, poate munci cu sudoare.
- Trebuie să spargi osul pentru a suge măduva.
Întâi furca, apoi argeaua, și celelalte în urmă, niciuna să nu îți scape din mână.
Nici un câștig fără osteneală.
Cine muncește în tinerețe, are la bătrânețe.
Fii cel dintâi la lucru și cel din urmă la culcat.
Dintr-o ridiche, patru feluri de mâncare se face: rasă și nerasă, cute și felii.
Cel ce seamănă puţin, puţin şi seceră.
Dacă nu mergi în pădure după lemne, înțepenești lângă sobă.
Munca înnobilează pe om.
Iepuroaica fată și iepurele de inimă se vaită.
Mai bine fă azi tot şi mâine te hodineşte.
Munca ți-e blagoslovită, când te ții de ea ai pită.
Mergi încet să ajungi departe.
Nu sta că-ți stă norocul.
Întâi muncă și apoi plăcerea.
Muncește astăzi ca să mănânci mâine.
A trage de coarnele plugului.
Omul harnic, muncitor, de pâine nu duce dor.
Cine munceşte, câştigă.
Învățătura la om e comoară, și munca e cheia ei. Păzește bine cheia, ca să nu pierzi comoara.
- Munca gândește, lenea visează.
- Foamea se uită la poarta omului muncitor și nu îndrăznește să intre.
- Ziua bună se cunoaște de dimineață.
- Munca aduce bogăție, iar lenea aduce sărăcie.
- Adună vara ca să ai iarna.
- Cine se scoală cu primele cântece ale prepeliței acela o va mânca.
- Lucrul lungește viața, iar lenea o scurtează.
- Bate fierul până e cald, că de se va răci, în zadar vei munci.
- Cel ce munceşte învaţă.
- Pământul, cât de bun ar fi, fără lucrător rămâne sălbatic.
Proverbe despre muncă și lene
E perfect atunci când omul este îndrăgostit de muncă și respectă munca celorlalți, dar aceste calități trebuie educate corespunzător încă de la vârsta fragedă. Aceste proverbe despre muncă și lene vă vor ajuta în educarea copiilor și vor motiva adulții, deoarece reflectă înțelepciunea oamenilor și experiența de viață a multor generații.
Spui că e greu să cari vata, dar ceri altuia să care fier pentru tine.
Lenea e cucoana mare care n-are de mâncare.
Peste el lenea a dat și s-a pus să zacă-n pat.
Lenea slujește omul ca omida pomul.
Îi așa de leneș și de misel, că crește iarba sub el.
Cu leneșul nu duci casa, că lui de lucru nu-i pasă.
Cine se ia cu lenevia pierde și suta, și mia.
Trandavia e mama tuturor răutăților.
Lenea caută de lucru, dar nu dorește să-l găsească.
Lenea când este mai mică, tot știe și ea de frică.
Trandavia e ucenicul nefericirii.
Trandavia e cheia sărăciei.
Trandavul se pricepe la trei lucruri: să mănânce, să doarmă și să se supere.
Leneșul fuge când e vorba de muncă, dar vine cel dintâi când e vorba de mâncare.
De lene ochi-şi închide şi buzele-şi deschide.
Cine-n lene se târăşte, norocul îl părăseşte.
- Lenea este cheia spre sărăcie.
- Vede arzând pe el casa şi îi e lene să iasă.
- Îi e lene să şi vorbească, dar încă să mai şi muncească.
- La omul harnic se uită sărăcia pe fereastră, dar nu îndrăznește să intre.
- Cel ce începe multe nu isprăvește nimic.
- La treabă se vede omul ce poate.
- Alergătura multă, treabă puțină.
- Omul nu se pricopseşte până nu munceşte.
De muncit nu te pune să muncești, dar nici la masă nu te cheamă.
Pâinea agonisită cu sudoare are gust bun.
Pământul rodește unde mâna muncește.
Nu lăsă pe mâine ce poți face azi.
După muncă, odihna aduce plăcere dulce.
Ce facem de bunăvoie e ușor de făcut.
Omul e dator să muncească, să nu-l găsească moartea șezând.
Nimeni nu s-a-mbogățit pe muncă cinstită.
Nimic nu-i fără osteneală.
Cine nu lucreazăă vara, n-are ce mânca iarna.
De unde muncești, de-acolo trebuie să mănânci.
Cu muncă, şi din piatră scoţi lapte.
Cine șade – rabdă.
Cine e iarna la ogor e și vara la obor.
Omului cu stăruință toate îi sunt cu putință.
Lucra boul și mânca calul.
Munca e adesea tatăl plăcerii.
Rădăcina e amară, dar roadele dulci.
Munca n-a dezonorat niciodată pe nimeni.
Ce se agonisește prin muncă se păstrează mai cu grijă.
- Cugetă mult și lucrează iute.
- Vorba multă, sărăcia omului.
- Când de multe te apuci, mai pe toate le încurci.
- Cine nu muncește, cu lipsa trăiește.
- Treaba prost făcută trebuie făcută de două ori.
- Cam târâș, cam grapiș, ajunse la suiș.
- Cu munca și îngăduiala și șoarecele taie odgonul de la corabie.
- Munca pe care o îndeplinim cu plăcere, ne scapă de truda ei.
- Unde toți muncesc, cerșetori nu se găsesc.
- Lucrul de azi nu-l lăsă pe mâine.
- Cine munceşte, hrană agoniseşte.
- Munca pământului e bogăţie.
- După muncă și răsplată.
- La plăcinte înainte, la război înapoi.
- Treaba bine începută e pe jumătate terminată.
- Cine mișcă pișcă; cine stă se usucă.
- Cine nu muncește, flămânzește.
Ceea ce vei semăna, aceea vei avea.
Cine tace, mai multă treabă face.
Omul îl cunoști după cum muncește.
Grâul nu e ca ciupercile: de nu-l semeni, nu răsare.
Cu Dumnezeu înainte.
Omul care nu muncește, în lipsuri trăiește.
Cel ce nu lucrează ziua flămânzește noaptea.
Ciung nu sunt, olog nu sunt, cap, mâini și picioare am, munca e comoară.
Munca e legea vieții și rodul ei cel mai bun.
Munca este comoara omului.
Odihnește-te ca să muncești și muncește ca să te odihnești.
Cine se scoală de dimineață, departe ajunge.
Cine lucrează și tace, mai multă treabă face.
A umblat cât a umblat, până când în brânci a dat.
Munca produce mai departe muncă.
Când te trimite la treabă, mergi și te întoarce-n grabă.
A munci nu e păcat, a fi leneş e păcat.
Lucrează de-ngheaţă şi mănâncă de asudă.
- Cine e vrednic scoate și îmbucătură din gura omului.
- Unii sapă şi muncesc, alţii beau şi chefuiesc.
- Când te-apuci de câte-o treabă, n-o lăsă fără ispravă.
- A muncit o vară şi a cheltuit într-o seară.
- Munca înalță omul, dar nici statul degeaba n-a trântit pe nimeni.
- O fi munca grea, dar ea te-nvață și tot ea te hrănește.
- Cum a semănat, așa a mâncat.
- Nici pâine fără muncă, nici muncă fără pâine.
- Lucrează toată ziua să ai odihnă noaptea.
Cel ce seamănă bucate, scapă de multe păcate.
Cine-i harnic și muncește, ori e prost ori nu gândește.
Cine muncește adesea și greșește.
Munca e libertate.
Murătură din mură nu se face.
Munca este mama săracilor.
Nimic nu obții fără să te ostenești.
Moara bună și pietre macină.
Proverbe despre muncă, românești și străine
Zicalele spun foarte multe despre locul în care sunt folosite în vorbire. De exemplu, cuvintele locuitorilor din orașele agricole abundă în limbaj agricol, iar în satele pescărești veți auzi expresii înaripate despre mare. Iată câteva exemple de proverbe despre muncă, românești și străine.
- Un copac este apreciat pentru fructele sale, iar un om pentru munca sa.
- Nu puteți scoate peștele din iaz fără muncă.
- Eroii se nasc în muncă.
- Omul se judecă după munca sa.
- Munca cucerește totul.
- Acolo unde este muncă, există fericire.
- Voința și forța de muncă dau lăstari minunate.
- Acțiunile mici sunt mai bune decât lenea mare.
- Mai multă acțiune, mai puține cuvinte.
- Cel care obișnuiește să lucreze nu stă inactiv.
- Fără să vă înclinați la pământ, nu puteți ridica ciupearca.
- Cine spune puțin, face mai mult.
- Bietul stăpân începe zece lucrări, dar nici una nu se termină.
- Adoră problemele – vei fi un maestru.
Lacrimile nu vă pot ajuta.
Un început bun este jumătate din luptă.
Dacă există răbdare, va exista abilitate.
Mâinile muncesc – sărbătoare pentru suflet.
Ochii sperie, mâinile bucură.
Ești seara plictisit, dacă ziua nu ai făcut nimic.
Fără muncă, ziua pare ca un an.
Mâinile curate iubesc munca altora.
Măiestria este perfecționată de munca grea și se pierde prin lene.
Inactivitatea este mama tuturor viciilor.
Dacă doriți să mâncați – nu stați pe aragaz.
Făcând în grabă – vă veți face de râs.
Nu da vina pe vecin, dacă dormi înainte de cină.
Nu vă fie frică de muncă – lăsați-vă să vă fie frică de voi.
Munca și forța de muncă sunt două comori eterne.
Mai dulce decât toate fructele este rodul muncii omului.
Știința este mai inteligentă decât mâinile.
Fără muncă și mașina ruginește.
Pe lume și munca se ceartă.
Nu există roade fără muncă.
Nu vă grăbiți limba, grăbiți-vă acțiunile.
Picioarele poartă, iar mâinile hrănesc.
Fără lucru și cuptorul este rece.
Cei care nu se tem de muncă sunt timizi de lene.
Pentru a mânca pește, trebuie să intri în apă.
Munca cinstită este averea noastră.
Munca e pentru viitor, distracția e pentru o oră.
Nu există odihnă fără muncă.
- Dragostea și munca oferă fericire.
- Omul se îmbolnăvește de la lene, dar se însănătoșește de la muncă.
- Aurul este cunoscut în foc, omul în muncă.
- Mâini de aur are cel care s-a antrenat bine.
- Fără să vă înmuiați mâinile, nu vă veți spăla.
- Sârguinciosul se face punte și munte și iese în frunte.
- Ară, macină, mănâncă.
- Cine nu munceşte nu mănâncă.
- Pesmetul muncit este mai dulce decât cozonacul furat.
- Unii muncesc până mor, și alții beau cu capul gol.
- Decât să muncești degeaba, mai bine să șezi degeaba.
- Nu e rușinos să muncești.
- Munca întărește pe om, lenea îl ofilește.
Numai cine nu muncește, nu greșește.
Mai mult valorează gunoiul făcut de muncă decât șofranul lenii.
Pomul se cunoaște după roade, omul după fapte.
Cine vrea să mănânce miezul trebuie mai întâi să spargă coaja.
Fă astfel că nicio oră să nu-ţi treacă fără rod.
Când munca își face drum, de obicei urmează lauda.
Cum muncești, așa ți se plătește.
Celui care nu muncește pâinea nu-i prisosește.
Bogăția câștigată fără trudă scade, dar ce se strânge încetul cu încetul crește.
Cine șade, coada-i cade, cine mișcă, tot mai pișcă.
Sudoarea muncii pe mână valorează mai mult decât un inel de aur pe deget.
Munca este ca și măgarul: trebuie să o împingi ca să meargă.
- Harnicul găsește totdeauna de lucru.
- În ziua lucrului, vine boala trupului.
- Munca e izvorul virtuţii.
- De lene şi de urât, tocmai sub pat s-a vârât.
- Lenea este mama obiceiurilor proaste.
- Leneşul, când îi este lene, visează că s-a înţepat.
- Munca stăruitoare învinge totul.
- Munca înalţă pe om.
- Cum îți așterni, așa dormi.
- Amână pe mâine odihna, nu şi munca.
- Munca omului noroc îi aduce.
- Munca este rugăciune.
- Munca netezeşte munţii.
- Nu munca, ci necazurile îl îmbătrânesc pe om.
- Cine trăieşte din muncă, nu duce lipsă.
- Fără muncă nu mănânci pâine.
- A plecat la muncă călare pe piuă.
Munca şi economia izgonesc sărăcia.
Munca te ridică, lenea te strică.
Munca îl încoronează pe cel ce o cinsteşte.
Munca pământului – îndestularea săracului.
Scularea de dimineaţă înseamnă muncă şi bogăţie.
Dacă ai suit munca în pat, doarme şi câştigul.
Distragerea cea mai frumoasă: munca.
Munca pe om îl hrăneşte, iar lenea îl păgubeşte.
Leneșul e aproape de pâine, departe de muncă.
Cine iubeşte munca, ajunge la cinstire.
Cinsteşte munca câmpului, ca să nu pieri de foame.
Munca şi cruţarea sunt izvoarele bogăţiei.
Miracolul este un sinonim pentru muncă grea.
Cea mai mică muncă duce la orez cu unt.
Nu se sperie de muncă, dar s-ar întinde să doarmă lângă ea.
Cinstea se câştigă prin muncă şi fapte bune.
Ce se agoniseşte prin muncă se păstrează mai cu grijă.
Mai bine burtos de la bere decât cocoşat de la muncă.
Cea mai grea muncă este să devii leneş.
Munca, când ţi-o cauţi bine, e şi Dumnezeu cu tine.
Cel care munceşte, ştie să preţuiască munca altora.
- Munca arată destoinicia omului, ca focul – mirosul tămâiei.
- Nicio muncă nu-i mai grea ca vara cu coasa rea.
- Cel ce munceşte, acela trebuie să guste mai întâi din muncă.
- Dacă munca ar îmbogăţi pe cineva, măgarii ar avea samarul plin de aur.
- Cine bea, nu ştie despre daunele vinului; cine nu bea, nu ştie despre avantajele lui.
- Mai bine să munceşti fără plată decât să stai fără muncă.
- Cea mai dulce hrană este cea câştigată cu muncă.
- Gânduri multe, fără treabă, dovedește minte slabă.
Proverbe despre muncă și bani
Proverbele educă persoana în muncă asiduă și perseverență. Laudă muncitorii și fac haz de oamenii leneși. Omul nu poate exista fără muncă, care desigur, trebuie răsplătită. Vă prezentăm, în acest sens, o listă de proverbe despre muncă și bani.
Banu-i ochiul dracului.
Banii n-au miros.
Prietenul bun e ca o pungă de bani.
Frate, frate, dar brânza e pe bani.
De bani se plâng toți, dar de minte niciunul.
Banul face din om neom.
Nu te casători pentru bani. Poţi să îi împrumuţi mai ieftin.
Banii nu aduc învăţătură, dar învăţătura aduce bani.
Banii pe om îl învață, ce să facă în viață.
Dumnezeu îți dă, dar nu îți bagă în traistă.
Din ce te îmbogățești mai tare, de-aia te usuci mai mult.
Când ai bani, gândeşte-te la ziua când nu-i vei mai avea.
Banul e rotund: se rostogoleşte până îşi găseşte un stăpân.
Cu bani poţi cumpăra un pat, nu şi somnul.
Numai atunci când ultimul copac va muri, ultimul rău va fi otrăvit şi va fi prins ultimul peşte, ne vom da seama că banii nu pot fi mâncaţi.
Banul muncit nu se prăpădește.
Banul face lumină în loc întunecos.
Ban pe ban clădeşte casa.
Poţi cumpăra sânge cu bani, dar nu şi viaţa.
Banii se socotesc, pâinea se cântărește.
Banii n-au ochi să vadă pe ce îi cheltuieşti.
Niciodată să nu-ţi cheltuieşti banii înainte de a-i avea.
Banii nu aduc învăţătura, dar învăţătura aduce banii.
Banul ascuns în pământ, nici creşte, nici rodeşte.
Banul are trecere în orice curte.
Bani să fie, că loc pentru ei – destul.
Economisiţi banuţii, banii cei mari vor avea grijă de ei înşişi.
Banul îi dă limbă celui ce n-are.
Dacă vrei să ştii ce părere are Dumnezeu despre bani, uită-te numai la ce fel de oameni îi dă.
- Banii nu cresc în pom.
- Banii îl fac pe om maimuţă.
- Banul, bucuria celor zgârciţi.
- Cine are bani n-are minte. Cine are minte n-are bani.
- Banul nu are coadă. Dacă îl arunci, nu ai de ce să-l mai apuci.
- Ai bani – Ai prieteni. N-ai bani – N-ai prieteni.
- Nu e de ajuns să ai bani, trebuie să ştii să-i cheltuieşti.
- Banii şi tinereţea sunt ca apa în timpul revărsării.
- Prea multă bogăţie prosteşte oamenii.
- Nu e o arta să caştigi banul, dar e o artă să ştii să-l administrezi.
- Chiar dacă ai foarte mulţi bani, dacă nu eşti darnic, te numesc sărac.
- Cu bani poţi cumpăra un ceas, dar nu poţi cumpăra timpul.
- Nimeni nu este sărac, chiar dacă gândeşte că este.
- Banul e ca puşca vânătorului: când vede vânat, trage.
- Banul deschide uşile fără chef.
Poţi cumpăra cu bani o carte, dar nu şi cunoaşterea.
Banii nu se culeg de la trunchi, ca surcelele.
Nu munci atât de mult, că nu mai râmâne timp ca să caştigi bani.
Un prost poate câştiga bani, dar numai un înțelept îi poate păstra.
Banul e o mică roată, ce-nvârteşte lumea toată.
Banul e murdărie pe mâini; când te speli, se duce.
Banul face bani.
Ai parale, ai scăpare.
Cine nu respectă banuţul nu e demn de un ban mai mare.
Banii nu ajung, trebuie să ştii să-i cheltuieşti.
Banii sunt buni numai într-o singură zi a sâptămânii, într-o zi de sărbătoare sau într-una ploioasă.
Banul, oricine l-ar folosi, greu e să-l păstreze.
Cine economiseşte banul trăieşte fără griji.
Prietenul omului e buzunarul său.
Banii nu aduc fericirea, numai numărul lor.
Banul bani unde zărește, acolo se rostogolește.
Ban la ban trage.
Banul e ciocoi de uși multe.
Banii nu aduc procopseală, ci procopseală aduce banii.
Cine muncește nu are timp să facă bani.
Nu e o artă să câștigi banul, dar e o artă să știi să-l chivernicești.
Cum a venit, așa s-a dus.
Banul bani câștigă.
Dacă alergi să câștigi bani, îi dai înapoi la doctor.
A avea spor la treabă.
Banii fac bani și păduchii tot păduchi.
Cu muncă și răbdare, poți face cât unul mare.
A se culca pe bani.
Banul îi dă limbă celui ce n-are.
- Banul te învață a grăi și hainele a merge.
- Banul e rotund, lesne se rostogolește.
- Bogat în bani, sărac la minte.
- Învățătura nu se cumpără cu bani, ci cu creierul.
- Prietenul omului este punga cu bani și sacul cu mălai.
- Săracul are necazuri pentru că n-are bani, bogatul – pentru că-i are.
- Banul rău nu se pierde niciodată.
- Bănuțul face leuțul.
- Lucrezi de doi bani, dar vrei doi curcani.
- Omul nu e niciodată mulțumit – de ce are mai mult, de aia vrea mai mult.
- Cu bani poţi face morţii să vorbească, fără bani poţi face muţii să tacă.
Cine are bani mulţi şi nu are copii, nu e bogat; cine are copii mulţi şi nu are bani, nu e sărac.
Ai bani, ai duşmani; n-ai bani, n-ai duşmani.
Timpul e bani.
Cu bani deschizi orice lacăt.
Când câinele are bani, i se spune: “Domnule câine!”.
Când ai bani, ai şi noroc.
Strânge bani albi pentru zile negre.
Articole recomandate
Cu bani găseşti şi lapte de pasăre.
Marfa gata bani aşteaptă.
E plin de bani, ca râpa de bolovani.
Boieria-i cu bani, sărăcia-i pe degeaba.
A munci pentru bani nu este nicio ruşine.
Cinstea fără bani e sărăcie goală.
Dacă ai bani, şi în pădure găseşti ciorbă.
