Toate fructele exotice: roșii, verzi, portocalii, galbene. Care fructe tropice se găsesc în magazinele din România (litchi, pitahaya, physalis). Lista cu fructe ciudate grecești și spaniole.
Astăzi, în frigiderul unui român au devenit familiare fructele despre existența cărora auzisem doar acum treizeci de ani. Este vorba de kiwi, lămâi, ananas, portocale, cocos, avocado, kaki și, desigur, banane.
Mai mult, am învățat să creștem o parte din aceste fructe exotice în România în condiții casnice.
Multe dintre specii și soiuri rezistă la temperaturile scăzute de iarnă ale zonei noastre climatice, astfel încât pot crește alături de noi – lângă mere și pere.
Dar există fructe exotice de vânzare, rare chiar și în hypermarketuri, deoarece costă, din cauza transportului dificil și a perioadei scurte de depozitare, bani „prea grei”. În țările tropicale, însă, aceste daruri ale naturii fac parte din meniul zilnic al localnicilor.
Am pregătit o listă cu toate fructele exotice interesante, gustoase, ciudate și sănătoase, pe care cu siguranță ar trebui să le încercați. În plus, am completat selecția cu imagini de fructe exotice, ca să le puteți deosebi mai ușor atunci când mergeți la cumpărături.
Carambola (Star Fruit)
Acest fruct se numește diferit în diferite locuri, dar cele mai populare nume sunt „carambola” sau „fructul-stea”. Îl puteți gusta în vacanțele din țările din sud-estul Asiei. Este cultivat și în statele americane din Florida și Hawaii.
Sunt niște fructe exotice galbene, cunoscute, în primul rând, datorită „formei” sale non-standard. Dacă tăiem carambola, obținem o formă de stea pronunțată – un decor gata pregătit pentru masa festivă.
Are un gust, cum s-ar spune, pentru amatori. Seamănă cu coacăzul, având și o notă de mere și… castraveți.
Carambola conține atât de mult lichid, încât mai bine să îl beți decât să îl mâncați. Fructele tropicale sunt bogate în vitamina C, calciu, fier, sodiu, iar conținutul de calorii este de numai 35 kcal la 100 de grame. Un vis pentru cei care vor să slăbească!
Fructul dragonului sau pitahaya
Dacă vă place să creșteți cactuși, cu siguranță ar trebui să vă bucurați de fructele lor cel puțin o dată în viață. Fructul dragonului, sau dragonfruit, sau pitahaya, sau pitaya – crește pe un cactus în formă de liană în America Centrală și de Sud, de unde provine, precum și în Thailanda, Vietnam, Indonezia, Filipine și Australia, unde a fost cultivat cu succes de mulți ani.
Fructul dragonului de Costa Rica arată foarte exotic – ca un „măr” alungit roz aprins, acoperit cu solzi, cu capete verzi aprinse și miezul alb. De asemenea, există pitaya galbenă cu miez alb și cea roșie, cu coajă și miez roșii.
Fructele Pitaya sunt aproape lipsite de gust, fiind un amestec aproximativ de arome de banane și kiwi. Pulpa Pitaya este foarte apoasă, bogată în semințe mici care conțin tanin, o substanță indispensabilă pentru o vedere bună.
O altă „utilitate” a acestui fruct tropical este că persoanele cu diabet îl pot mânca fără limite, deoarece fructul de dragon scade nivelul glicemiei. Adevărat, „fără limite” nu se referă la infinit, deoarece supraalimentarea cu pitahaya duce la diaree.
Guava
Aceste fructe tropicale, având o formă rotundă sau ovală, au o lungime de la 4 până la 12 cm și cresc în tropicele din India, Mexic, Africa și în țările din sud-estul Asiei. Guava miroase plăcut, asemănător cu coaja de lămâie, iar miezul său este dulce sau dulce-acrișor la gust.
Doar fructele proaspete coapte sunt recomandate spre consum. Sunt foarte bogate în pectină – o substanță care elimină toxinele din organism. Guava necoaptă este acidă și poate afecta negativ funcția renală.
Acest fruct tropical este mâncat cu tot cu coajă, dar dacă l-ați cumpărat dintr-un supermarket din România, ar trebui totuși să cojiți guava înainte de a o mânca.
Pentru depozitarea pe termen lung, guava este tratată cu substanțe chimice care nu vor aduce niciun beneficiu organismului vostru.
Acai
„Fântâna tinereții”, „superfood”, „perla amazoniană” – numai cum fructele de acai nu sunt numite astăzi în publicitățile care le recomandă ca un panaceu pentru întinerirea corpului și pierderea în greutate.
Adevărat, în natură, palma Euterpa, ale cărei fructe sunt boabele de acai, crește doar pe țărmurile braziliene ale Amazonului și este cultivată doar în țările cu un climat tropical.
Fructele de pădure au o perioadă de valabilitate de doar câteva ore! Adică, majoritatea consumatorilor de acai din România sunt familiarizați cu fructele prin capsule, sucuri, ca parte a suplimentelor alimentare și a amestecurilor de nutrienți.
Dacă aveți ocazia să încercați acai undeva în vacanță într-o țară fierbinte, asigurați-vă că o faceți! În primul rând, este delicioasă. Fructul de pădure are gust de vin cu o notă de ciocolată. Și în al doilea rând – fructele de acai tropical sunt cele mai sănătoase fructe din lume!
Se crede că aceste fructe conțin o concentrație unică de antioxidanți, a căror energie nu este comparabilă cu niciun fruct sau fructe de pădure.
Măr stea sau Cainito
Aceste fructe tropicale pot fi savurate în timp ce vă relaxați în țările din sud-estul Asiei, America de Sud, Africa de Vest și India. Au o formă ovală sau rotunjită, cu diametrul de până la 10 cm. Coaja mărului stea este verde, sau purpurie, sau maro, în funcție de soi.
Este subțire, dar sub ea se află un strat de aceeași culoare, cu o crustă mai groasă și, de asemenea, necomestibilă, care protejează miezul suculent, dulce și lipicios. Are gustul mărului nostru. Dacă vă uitați la cainito tăiat, veți vedea miezul în formă de stea.
Doar fructele coapte sunt gustoase, având o crustă ușor încrețită. Mărul în formă de stea este păstrat la o temperatură de la +2 până la +8 grade timp de aproximativ trei săptămâni și tolerează cu ușurință transportarea.
Așa că puteți aduce câteva astfel de mere de peste ocean, în cazul în care nu le găsiți în niciun magazin fizic sau magazin online de fructe exotice de la noi.
Mâncați cainito refrigerat. Acestea sunt mere tropicale foarte nutritive, cu un conținut ridicat de vitamina C.
Jackfruit
Cele mai mari fructe de copaci din lume sunt jackfruit-urile. Patria lor este considerată a fi India și Bangladesh. Acolo, acestea sunt venerate ca pâinea, iar copacii pe care cresc, se numesc fructe de pâine indiană. De asemenea, cresc în aproape toate țările din sud-estul Asiei.
Lungimea jackfruit-ului poate varia de la 20 la 90 cm, iar greutatea sa ajunge la 34 kg. Fructele coapte, când sunt tăiate, fac același sunet ca pepenii noștri verzi copți. În interior, jackfruit este împărțit în lobi mari plini de pulpă dulce și aromată.
Există, însă, un „dar”. În compoziția aromată a fructelor tăiate, pe lângă notele pronunțate de banană și ananas, se simte și un miros slab de… acetonă.
Carbohidrații în aceste fructe tropicale sunt de până la 40%. De asemenea, reprezintă o sursă de vitamina A, sulf, potasiu, calciu și fosfor. Semințele sunt delicioase și hrănitoare.
De obicei, se prăjesc, ca niște castane. Fructul copt este consumat proaspăt, iar cele necoapte sunt prăjite, aburite și fierte ca legumele.
Longan
Arborele lung crește în Taiwan și China, Indonezia și Vietnam, dar vă puteți bucura de fructele sale în timp ce vă relaxați în alte țări tropicale din Asia. De exemplu, în Thailanda crește în regiunile nordice. Coaja subțire a longanului este îndepărtată cu ușurință.
Culoarea sa poate varia în nuanțe de la roșu gălbui la maro. Pulpa acestui fruct este foarte suculentă și dulce, ușor musculoasă. Longan crește în ciorchini de copaci.
De asemenea, se vând în ciorchine, ca niște struguri familiari pentru noi. Soiurile sunt mai acide sau mai dulci.
După ce a fost tăiat, nu își păstrează gustul prea îndelungat, ci doar câteva zile. Acest fruct este o sursă extrem de bogată de magneziu, fier, potasiu, fosfor, vitaminele A și C și este considerat un puternic antioxidant.
Rambutan
Una dintre cele mai cunoscute fructe roșii exotice. În exterior, are o asemănare cu nucile, dar are o coajă păroasă care protejează pulpa delicioasă și foarte delicată.
Rambutanul este cultivat în principal în Asia de Sud-Est. Coaja fructelor sale poate fi diferită: roșie, galbenă sau albă, depinzând de soi. Dar, în orice caz, coaja nu este comestibilă.
Rambutanul copt este o sursă bogată de carbohidrați, proteine și beta-caroten. De asemenea, conține fosfor, calciu, cupru și fier.
Acest fruct tropical este unul dintre campionii prezenței vitaminei C și (atât de necesar pentru frumusețe) a grupului de vitamine B.
Langsat
Langsat, sau longsat, crește în aproape toate colțurile Pământului cu un climat tropical. Dar acest fruct este deosebit de popular în Thailanda, care îl exportă în aproape toate țările lumii.
În exterior, în poze cu fructe exotice, acestea seamănă cu cartofii tineri. Dar în interior, langsatul copt este foarte dulce. Cu toate acestea, există și soiuri acre.
Langsat este un ingredient indispensabil în bucătăria asiatică. Are un gust specific care poate da nuanțe non-standard diferitelor feluri de mâncare.
Este fiert și conservat, dar puteți mânca langsat și crud. Puteți face băuturi foarte gustoase din el. Fructele sunt utilizate frecvent în medicina thailandeză. Sunt bogate în vitamina C, calciu și carbohidrați.
Papaya
Papaya astăzi este cultivată în aproape toate țările tropicale, deși patria sa este considerată sudul Mexicului și al Americii Centrale.
În supermarketurile noastre, aceste fructe exotice portocalii sunt găsite foarte des. Cine-l cumpără mai des, evaluează la maxim acest fruct cu un gust rar. În același timp, papaya este unul dintre cele mai delicioase fructe ale plantelor din natură!
Dar acest lucru nu se poate spune decât despre miezul copt. Pe rafturile magazinelor europene, papaya, de regulă, ajunge într-o stare necoaptă.
În interior sunt dulci, suculente și gustoase. Au doar 39 de calorii la sută de grame! Proprietățile benefice ale papaya sunt cunoscute încă din antichitate.
Fructele sunt bogate în papaină, o substanță care ajută organismul să scoată la maxim toxinele. În plus, papaya este o sursă de calciu și sodiu, fier și fosfor.
Litchi
Este fructul unui copac perenal care crește în țările tropicale, numit diferit în diferite regiuni: – lynch, lidzhi, lychee, lycee, litchi sau prun chinezesc.
Recoltarea sa se face în mai și iunie. Lychee este o „prună” ovală roșie de aproximativ 4 cm lungime. Coaja sa are tuberculi ascuțiți, iar în interiorul ei este o masă ușoară de tip jeleu, gustoasă, ca strugurii dulci.
Fructele proaspete ale litchi sunt întotdeauna luminoase. Se întunecă cu timpul și, în consecință, gustul lor se înrăutățește. Coaja lychee este necomestibilă, dar este ușor îndepărtată cu degetele. Majoritatea consideră pruna chineză cel mai delicios fruct tropical.
Dar este valoros nu numai datorită gustului său excelent. Boabele de lychee conțin o cantitate uriașă de vitamine B. De aceea, consumându-le, aveți o oportunitate excelentă de a vă „vindeca”, printre altele, unghiile și părul.
Fructul pasiunii sau Maracuja
Această plantă tropicală este cultivată în țările calde și umede, în principal datorită sucului său valoros. Este foarte aromată, deci se adaugă la multe alte sucuri din producția industrială. Fructul pasiunii copt este un fruct oval violet închis de la 6 până la 12 cm.
Pentru a vă bucura de pulpa aromată, fructul este suficient de a fi tăiat pur și simplu în două părți. Semințele de fructe pasionale sunt, de asemenea, gustoase și comestibile. Adesea sunt folosite pentru decorarea cofetăriei.
Fructele pasiunii pot fi păstrate la frigider aproximativ o săptămână.
Datorită particularității sale, este un produs alimentar foarte valoros pentru a elimina acidul uric din organism. În plus, este un excelent antipiretic și sedativ. Se spune că fructul vă poate ajuta să adormiți mai repede după o zi încărcată. Îl găsiți în magazinele mari din țară.
Mangostan sau Mangostin
Există fructe tropicale în natură, care conțin un set aproape complet de vitamine și minerale, într-o cantitate sau alta din toate celelalte fructe cunoscute omenirii. Aceasta categorie include mangostanul.
Dacă mâncați câteva fructe de mangostan pe zi, vă veți satisface pe deplin nevoile de vitamine și minerale. Nu este de mirare că mangostanul este numit regele fructelor.
Este un hibrid, la crearea căruia omul nu a fost implicat. E așa-numitul poliploid al două specii de copaci. Mangostanul (sau mangostinul) conține nu numai carbohidrați, proteine, dar și grăsimi.
La gust, aceste fructe tropicale seamănă cu căpșunile, strugurii, cireșele și ananasul în același timp.
Durian
Atât de exotic ca durian, mai trebuie să căutați printre tropice. Fructul său este imens – până la 30 cm lungime și până la 8 kg în greutate. Este acoperit cu vârfuri piramidale, iar în interior se găsește o pulpă fragedă suculentă, împărțită în cinci camere.
Este foarte popular în patria sa – în țările din sud-estul Asiei, în Africa Centrală și Brazilia. Despre acest fruct există multe recenzii contradictorii.
Unii spun că are gustul de nucă și pastă de brânză, alții spun că pare a fi cremă, al treilea consideră că durian are gust de banană asezonată cu condimente sau ca un kaki uscat împreună cu căpșuni.
Durian este o sursă bogată de vitamine B și C și unul dintre singurele fructe comestibile care conțin sulf organic. Este important să știți despre durian încă un lucru – are un miros foarte neplăcut! În forma sa proaspătă nu este permis să fie transportat.
Durian este exportat numai uscat sau conservat. Și cel puțin câteva ore înainte și după ce mâncați durian, ar trebui să vă abțineți de la consumul de alcool. Această combinație este plină de complicații de sănătate!
Mango
În țara noastră, mango pare deja mai puțin exotic. Într-un fel, ne-am obișnuit cu el. În India și Pakistan, de unde provine mango, acest copac este considerat un simbol național. Se crește această cultură în aproape toate țările cu un climat tropical. Există 300 de specii de mango, dintre care 35 de soiuri sunt cultivate la scară industrială.
Prin urmare, este dificil să se argumenteze despre coacerea acestui fruct tropical prin culoarea sa, deoarece culoarea fructelor depinde de soiul lor.
Mango este, de asemenea, mâncat și necopt. Dacă doriți, poate fi pus într-un loc întunecat, la temperatura camerei, iar fructele „vor atinge condiția dorită” timp de o săptămână.
Principala diferență între mango și toate celelalte fructe este că fructele sale sunt bogate în aminoacizi esențiali pe care o persoană le poate primi doar din alimente.
Are și de cinci ori mai mult caroten în el decât mandarinele! Desigur, este disponibil și întregul complex de vitamine și minerale. Apropo, unii nutriționiști consideră că dieta din lapte de mango este cea mai echilibrată.
Salak sau Fructul șarpelui
Sunt fructe lungi sau rotunde de dimensiuni reduse (aproximativ 5 cm în lungime) de culoare roșie (Rakum) sau maro (Salak), acoperite cu spini mici denși. Fructele au un gust foarte neobișnuit, dulce-acrișor. Cuiva îi amintește de fructul persimon, cuiva de o pară. Merită să-l încercați cel puțin o dată în viață.
Trebuie să aveți grijă atunci când cojiți fructele: spinii sunt foarte denși și se lipesc în piele. Mai bine folosiți un cuțit. Sezonul este din aprilie până în iunie.
Noina sau Cherimoya
Un alt fruct neobișnuit, care nu are analogi și nu arată ca niciunul dintre fructele exotice. Face parte din lista de fructe exotice verzi, ale căror mărime este de un măr mare. La noi este adus din Spania, țările asiatice, Israel, Algeria, Australia.
În interiorul fructului se găsește miezul aromat dulce și o mulțime de semințe tari de mărimea boabelor de struguri. Fructele necoapte sunt de textură solidă și complet negustoase, arătând ca un dovleac. Prin urmare, după ce au cumpărat fructe necoapte pe piață și le-au încercat, mulți refuză să le mănânce mai departe. Dar dacă le lăsați o zi sau două, ele se coc și devin foarte gustoase.
Coaja este necomestibilă și este foarte incomod să o cojiți din cauza cochiliei. Dacă fructele sunt coapte, atunci pulpa poate fi mâncată cu lingura, după ce a fost tăiat fructul în jumătate. Cele mai coapte fructe se încadrează în mâini.
Pentru a alege o noină coaptă și delicioasă, trebuie să vă concentrați mai întâi pe moliciunea sa (fructele moi sunt mai coapte), dar trebuie să fiți atenți, pentru că dacă apăsați puțin mai tare pe fructul copt, acesta se destramă în mâini.
Fructul este bogat în vitamina C, aminoacizi și calciu, iar sezonul este din iunie până în septembrie.
Kumquat
Kumquat este cunoscut și sub denumirile de Fortunella, Kinkan, portocale japoneze. Aceasta este o plantă de citrice. Crește în sudul Chinei, dar este distribuită pe scară largă și în alte țări tropicale. Fructele de Kumquat pot fi găsite și pe rafturile magazinelor noastre, dar gustul nu este nici pe aproape asemănător cu cel pe care-l puteți încerca în formă proaspătă, direct de pe copac.
Articole recomandate
- TOP 16 Rețete Clasice Italiene de Pizza, pe care le puteți găti acasă
- Află ce înseamnă când te uiți la ceas la oră fixă (semnificația orelor fixe și duble)
- 3000+ Cele mai Frumoase Nume de pisici (pentru fete și băieți)
- TOP 84 Filme Psihologice (Thriller, Horror, Dramă) – Cele mai bune filme psihologice
- 2000+ Cele mai Frumoase Nume de Câini (pentru băieți și pentru fete)
Fructele de Kumquat sunt mici (de la 2 până la 4 centimetri), asemănătoare cu portocalele mici sau mandarinele. La exterior, sunt acoperite cu o coajă comestibilă foarte subțire, în interior și la gust sunt aproape la fel ca o portocală, cu excepția faptului că au o notă ușor mai acidă. Se mănâncă integral (în afară de semințe).
Sezonul este din mai până în iunie, dar le puteți cumpăra tot anul din magazinele specializate.
Physalis
Sunt deseori comparate cu roșiile. Physalis este o plantă perenă de până la 1 m înălțime, cu o tulpină lignificată la bază. O caracteristică distinctivă a tuturor tipurilor de physalis este fructul, închis într-o coajă, similară cu felinarul chinezesc de hârtie. Florile Physalis sunt galbene, portocalii, mai rar albe, uneori liliac.
Fructul este o boabă cărnoasă de culoare galben-verde sau galben-portocalie, asemănătoare cu o roșie, având un gust de la foarte plăcut până la amărui.
Printre numeroasele forme și tipuri de physalis se află doar două forme comestibile. În multe locuri, physalis este introdus în cultură ca plantă vegetală sau ornamentală.
Este distribuită pe scară largă în Irak, Bulgaria, statele baltice, Caucaz și Asia Centrală. În țara noastră, cel mai cunoscut reprezentant al acestei plante este cel decorativ, iar fructele sale sunt necomestibile și chiar toxice.
Opuntia
Face parte din fructele uimitoare grecești, care se coace pe opuntia littoralis – o plantă din familia cactusului. Înflorește primăvara și la începutul verii, iar sezonul recoltei începe în august. „Conurile” pline de greutate cântăresc 80-300 g. Țineți minte, însă, că nu ar trebui să luați aceste fructe grecești neobișnuite cu mâinile voastre, pentru că sunt acoperite cu mulți spini. Sunt foarte mici și subțiri, iar „injecțiile” lor sunt foarte dureroase. Pentru a ajunge la miez, trebuie să spălați fructele sub apă curgătoare și să o cojiți cu un cuțit și furculiță. Fructele conțin multe semințe, au un miros ierbos și nu au un gust pronunțat. Opuntia este apreciată mai ales pentru faptul că potolește setea.
