Copilul la opt Luni: Dezvoltarea Fizică, Psihică Și Cognitivă

Ce poate face copilul la 8 luni. Dezvoltarea fizică și psihică. Cât ia în greutate bebe la opt luni de viață. Cât crește copilul în a 8-a lună. Despre alimentație, somn, masaj, jocuri.

Copilul vostru a trecut o nouă frontieră – are 8 luni! Micuțul nu se mai dezvoltă la fel de rapid ca în primele 6 luni. Totuși, urmărirea lui devine din ce în ce mai interesantă, iar petrecerea timpului cu el este mai distractivă.

Copilul este pe deplin interesat de jucării, are propriul său caracter, se formează obiceiurile alimentare și preferințele cotidiene.

El recunoaște oamenii cunoscuți, învață să se târască sau deja stăpânește această mișcare, stă pe funduleț, exersează mimicile în oglindă, încearcă să danseze. În fiecare zi, obosiți seara din ce în ce mai mult, pentru că copilul vă cere atenția din ce în ce mai intens.

Dezvoltarea fizică

De obicei, copii la această vârstă stau singuri pe funduleț, fără sprijin cu mâinile. Micuțul întoarce corpul în părți pentru a ridica jucării. Poate să se întoarcă și să privească în urmă.

Din poziția de șezut, se îngenunchează. Începe să se ridice până la înălțimea maximă, îndreptându-și genunchii, ținându-se de balustrada țarcului sau de piese de mobilier convenabile pentru apucare.

Astfel, transferă greutatea corporală de la un picior la altul. Însă, chiar dacă se ridică singur, încă nu se poate așeza de sine stătător.

Țineți minte că nu este necesară stimularea specială a funcției de a sta în picioare și de a merge. Dacă copilul nu se mișcă mult în poziția verticală, în schimb, el învață bine funcția de a se târî, atunci e în regulă.

Acest tip de mișcare pentru vârsta lui este mai naturală și mai utilă.

Târârea este un exercițiu pentru organism, care antrenează toți mușchii copilului, așa că este mai bine să nu pierdeți această etapă. Dacă bebelușul începe să meargă prea devreme, poate avea picioarele strâmte sau coloana vertebrală deformată.

Mersul necesită un control special asupra organismului și este posibil ca sistemul nervos să nu fie gata pentru acest lucru, ca urmare a căruia vor începe să se dezvolte boli psihosomatice. Ajutați-vă copilul mai bine să se târască, jucați-vă cu el astfel încât el să „fugă” după voi.

Greutate și Înălțime

În luna a opta, greutatea corporală a bebelușului va crește cu o medie de 0,6 kg, iar creșterea în lungime va fi cu 1-2 cm.

Indicatori medii de dezvoltare fizică pentru copiii din a opta lună de viață sunt:

• Greutate – 8,8-9,5 kg;
• Înălțime – 70-72 cm;
• Circumferința capului – 44,3–45,4 cm;
• Circumferința toracică – 46–47,2 cm.

Dezvoltarea neuropsihică

Copilul continuă să absoarbă cunoștințe, să observe tot ce se întâmplă în jur, începe să-și amintească de ultimele evenimente.

Dacă bebelușul este supărat, este ușor să-l distrageți, pentru că el își îndreaptă repede atenția spre ceva nou. Bebelușul înțelege deja poziția obiectelor în spațiu.

Unii copii pot lua obiectele mici cu degetul mare și arătătorul. Când copilului de 8 luni i se cere să găsească un articol, îl caută cu ochii. El arată un interes crescut pentru obiectele noi, exprimând expresii faciale de mirare.

Bebelușul începe să copieze acțiunile mamei, așa că arătați-i cum să interacționeze cu jucăriile, precum și să acorde atenție sunetelor emise de obiectele din jur.

În discursul său, se poate face deja distincția între „tată” sau „mamă” – nu este vorba doar de primele cuvinte, ci de noi onomatopee.

La această vârstă, gânguritul copilului conține aproape toate sunetele. Micuțul începe deja să se recunoască în oglindă și în fotografii. Copilul este fericit să asculte muzică, cântece, dar și să danseze.

În plus, apar primele frici. Acestea pot fi: frică de străini, de obiectele zgomotoase – aspirator, mixer etc. De asemenea, la această vârstă, copilul poate avea teama de singurătate.

Reacțiile bebelușului în acest caz pot fi diferite: de la plâns puternic la urmărirea activă a părintelui în retragere. Copilul depune eforturi coordonate pentru a menține contactul cu părintele: ține evidența locului unde se află, iar dacă urmează să plece, atunci îl urmărește supărat până când este din nou aproape.

Nu vă faceți griji că copilul devine prea dependent de voi – acesta este un comportament absolut normal al copilului în această etapă de dezvoltare. Îmbrățișați-l și mângâiați-l – aceste temeri vor trece destul de repede.

Abilități motrice fine

Majoritatea copiilor iau jucăriile în mod corect, ceea ce îi ajută să rupă cu ușurință ziarele și hârtia moale.

Copilul este angajat în jucării pentru o lungă perioadă de timp și în mod diferit:

• Apasă și scoate sunete din jucăria de cauciuc;
• Scutură clopoțelul;
• Scoate capacul de pe tigaie și bate cu el;
• Apasă butoanele;
• Aruncă jucăria pe podea, caută și găsește cu ochii jucăria căzută.

Apare interesul pentru jucăriile care sunt dezasamblate sau în orice mod inserate una în alta. Copilul este încântat să descopere ceva nou: ghivece cu pământ, bolul cu apă al câinelui, gura mamei cu dinți, geanta mamei cu multe lucruri neobișnuite. Deschide ușile dulapurilor și este interesat de conținutul acestora.

Copilul iubește când adulții se joacă cu el. Îi place mai ales să ia și să returneze articole. El dă jucăria adultului, apoi se întinde pentru a o înapoia.

Copilul găsește clopoțelul ascuns în palma mamei sale, îl ia și îl dă mamei din nou pentru a continua jocul. Micuțul poate începe un joc similar cu un străin și îl va continua până când este interesat de el.

După același principiu, copilul încearcă să se joace cu mingea: vă dă mingea pe care o aruncați prin cameră și așteaptă să i-o înapoiați.

Dacă nu arată interes pentru un astfel de joc, trebuie să-l învățați: împingeți mingea către copil, în timp ce îl încurajați cu cuvinte și gesturi pentru a împinge mingea, faceți mișcări similare față de voi.

Asigurați-vă că numiți acțiunile: „Privește, am rostogolit mingea, am rostogolit-o din nou…” Acest joc devine mai clar atunci când ambii părinți participă la el: copilul împinge mingea mamei, mama o împinge tatălui și tatăl împinge mingea din nou copilului.

La 8 luni, înțelegerea gesturilor este din ce în ce mai bună. Este suficient, de exemplu, să se scuture din degetul arătător pentru a înțelege că nu se poate să se apropie de fierul de călcat fierbinte.

Micuțul este destul de activ și folosește singur gesturi pentru comunicare. Dacă copilul dorește ca adultul să se joace în continuare cu el, atunci îl trage de mânecă sau sare cu nerăbdare.

Dezvoltarea vizuală

Dacă puneți obiecte cu o dimensiune de până la 1 mm la o distanță de aproximativ 30 cm de ochii copilului, atunci nu numai că le vede, dar și le arată cu degetul arătător sau le apucă cu trei până la patru degete (cu vîrful lor).

Trebuie amintit că astfel de obiecte pot fi aproapiate de copil doar în timpul testului, în restul timpului, în jurul copilului nu trebuie să fie obiecte atât de mici.

În caz contrar, le poate lua în gură și se poate sufoca. Copilul vostru va putea colecta obiectele mici într-o grămadă dacă îi veți arața cum să o facă. Astfel de acțiuni pot fi un nou joc interesant pentru copil.

De asemenea, dacă copilul nu face astfel de mișcări în următoarele două luni și nu ridică obiectele mici, este necesar să consultați un specialist oftalmolog pentru examinarea ochilor.

În această perioadă, bebelușul nu este interesat doar de obiectele statice, ci și mută cu ochii imaginile cu personaje și animale de pe ecranul televizorului. Și, de asemenea, începe să recunoască și să distingă persoanele apropiate din fotografie.

Dezvoltarea vorbirii

Copilul este sensibil la intonația cu care se pronunță cuvintele. Neînțelegând pe deplin sensul lor, el simte bine nuanțele dispoziției voastre: sunteți mulțumiți sau alarmați, furioși sau calmi.

Puteți să începeți să-l învățați cum să efectueze mișcări la cerere, de exemplu, „bună”, „adio”, „dă-mi” etc. În ciuda faptului că pruncul nu înțelege încă semnificația acestor cuvinte, el va îndeplini cererea.

Acesta este un fel de reflex condiționat față de factorii care însoțesc învățarea: o situație familiară, o anumită intonație a vocii vorbitorului, un gest al adulților.

Educarea copilului în astfel de acțiuni este utilă și importantă pentru dezvoltarea deplină. Puteți face acest lucru astfel: atunci când repetați instrucțiunile, arătați-i mai întâi ce să facă, apoi ajutați copilul să repete mișcările necesare.

De exemplu, pentru a învăța copilul mișcarea „dă-mi pixul”, adultul, întinzând mâna copilului, cere: „dă-mi pixul”. Dacă copilul încearcă să-și miște mâna ca răspuns, adultul trebuie să direcționeze corect mișcarea mâinii lui. Și așa de mai multe ori la rând, până când copilul ajunge să răspundă la apelul vostru.

În această perioadă de vârstă, există o diferență mai clară în reacția la numele unuia sau altuia. Încercați să chemați copilul pe nume, iar acesta va răspunde imediat: se va întoarce, vă va găsi privirea, va zâmbi – desigur, dacă are chef.

Încercați să-i pronunțați imediat un alt nume necunoscut și veți vedea cum interesul copilului dispare. Dacă de la bun început se pronunță numele altcuiva, copilul fie nu va răspunde, fie va privi vorbitorul cu calm, fără semne de implicare emoțională.

La întrebarea „Unde?”: „Unde este televizorul?”, „Unde este ceasul?”, „Unde este fereastra?” copilul poate găsi cu privirea obiectul numit, situat mereu în același loc.

Față de luna precedentă, poate găsi deja nu 1-2, ci mai multe obiecte situate într-un singur loc permanent. Când bebelușul este întrebat „Unde este mama?”, „Unde este tata?”, se uită de la un părinte la altul.

Continuați să vorbiți activ cu copilul vostru. La plimbare, arătați-i pisica, câinele, mașinile, numiți-le corect și spuneți-i cine și ce zgomot face. Aceleași obiecte și animale pot fi arătate în cărțile cu imagini.

Când îi oferiți copilului vostru jucării, numiți-le corect: „Ia câinele, ia mașina”. Faceți același lucru dacă veți lua ceva de la copil. Spuneți, de exemplu: „Dă-mi mingea”.

Referitor la gângurit și propriul limbaj, copilul pronunță silabele mai puternic și mai clar. El repetă activ și independent aceeași silabă, de exemplu, „ma-ma” sau „ba-ba”. Astfel, el gângurește mult, șirul silabelor semănând cu un fel de cântec.

La sunetele descrise anterior se adaugă combinațiile de sunete: „te-te-te”, „ta-ta-ta”, „tla, dla”. Deseori, apare sunetul vocal „și”. Există un „o” ca sunet independent.

Dacă pînă acum ați vorbit mult cu copilul, atunci acesta va repeta silabele cunoscute după voi.

Copilul nu numai că înțelege bine intonația discursului vostru, ci și folosește adesea intonația în gângurit pentru a exprima dorința de a se juca, de a-l ridica etc. “ma-ma” poate însemna solicitarea de a-l lua în brațe, iar un strigăt format doar din vocale exprimă cererea de a-l lăsa în pace.

Astfel, datorită intonațiilor, limbajul micuțului începe să poarte nu numai o sarcină emoțională, ci și una semantică.

Ce să faceți pentru dezvoltarea vorbirii:

• Vorbiți mereu cu copilul vostru. Chiar dacă vi se pare că nu vă înțelege. Oamenii de știință au descoperit relația directă între nivelul de inteligență al copilului și numărul de cuvinte pe care le aude zilnic. În plus, cu cât vorbiți mai mult cu el, cu atât mai bine și mai repede va învăța să vorbească. Vorbiți cu copilul doar despre lucrurile pe care le înțelege – despre jucăriile sale, obiectele care îi sunt familiare, haine.
• Citiți cărți pentru copii. Acest lucru este foarte important, în ciuda faptului că copilul nu este întotdeauna capabil să înțeleagă sensul textului, dar va înțelege principiul lecturii – că o carte are linii care pot fi citite și imagini care pot fi vizualizate. Lectura comună dezvoltă, de asemenea, legătura emoțională strânsă între copil și părinte, deoarece acest timp este dedicat în întregime copilului și numai lui. Este util să citiți aceeași carte de mai multe ori – dezvoltă bine memoria. În același timp, bebelușul primește o mare plăcere de a ști dinainte ce se va întâmpla pe pagina următoare.
• Folosiți limbajul semnelor. Acest lucru are un efect pozitiv asupra dezvoltării inteligenței. Este dovedit că abilitățile motorii fine ale mâinilor contribuie la dezvoltarea rapidă a vorbirii. Se estimează că inteligența copiilor care au folosit aproximativ 20 de gesturi până la vârsta de doi ani este mai mare decât cea a celor care nu au făcut-o.
• Antrenați memoria copilului vostru. Un copil cu o memorie bună învață vorbirea mai repede, se dezvoltă mai repede. Pentru a dezvolta memoria, invitați copilul să recunoască jucăriile care au fost anterior incluse în comunicare. Un joc util este, de asemenea, și găsirea unui obiect ascuns în fața copilului.

Abilitățile copilului

• Se târăște activ (țineți minte că fiecare copil are caracteristici individuale de dezvoltare. Unii copii se târăsc mult timp și nu se ridică, alții, dimpotrivă, se ridică repede și aproape nu se târăsc. În același timp, ambii se dezvoltă normal);
• Se așază singur;
• Întoarce capul în lateral spre jucărie, dintr-o poziție culcată, apoi se sprijină pe mână și se așază. Ulterior, își poate schimba în mod independent poziția corpului – de exemplu, se culcă pe burtă;
• Încearcă să se ridice de unul singur, ținându-și mâinile de mobilier;
• Poate sta în picioare, sprijinindu-se de un suport (1–1,5 minute), apoi coboară până la genunchi și se târăște sau se așaază;
• Se joacă cu jucăriile în funcție de proprietățile lor (pe cele rotunde le rostogolește, cuburile le așază unul peste altul etc.);
• Este angajat în jucării pentru o lungă și variată perioadă de timp:
• Scoate obiectele din bol, răsturnându-l;
• Folosind un bol gol, pune obiectele în el;
• Scoate capacele de pe cratițe, cutii;
• Transferă obiectele dintr-o mână în alta;
• Execută acțiuni cu jucăriile, folosind simultan două mâini;
• Împinge jucăria departe de el, apoi se târăște după obiectul împins;
• Imită acțiunile unui adult cu jucăriile (le zguduie, bate, aruncă, trage etc.);
• Demonstrează abilitățile motorii mai dezvoltate ale degetelor: obiectele mici sunt luate cu vârful degetelor, cele mai mari sunt acoperite cu întreaga palmă de sus;
• Arată afecțiune pentru adulții apropiați lui, poate distinge între ei pe cel mai iubit;
• Zâmbește sau plânge, caută participarea unui adult, se cere în brațe;
• Devine sensibil la laudele adulților;
• Este activ în jocurile comune cu un adult;
• Este sensibil emoțional la starea de spirit a adultului, capabil să se „încarce” emoțional de la un adult;
• Arată interesul față de alți copii: le urmărește acțiunile, râde sau gângurește;
• Poate găsi 2-3 obiecte (după ce a auzit întrebarea: „unde?”, el privește obiectul numit);
• Auzindu-și numele, se întoarce spre adult, se uită în așteptare, se târăște sau acționează în funcție de situația stabilită de adult;
• La cererea unui adult, realizează acțiuni/ mișcări învățate anterior: „La revedere!”, „Arată cât de mare ești”, bate palmele etc;
• „Discută” cu jucăriile.

La această vârstă, copilul iubește:

• Să rostogolească mingea;
• Să prindă bule de săpun;
• Să facă baie cu jucăriile;
• Să găsească jucăriile ascunse;
• Jocuri ritmice și verbale.

Teste și examene medicale

Are loc:

• Examinarea programată a pediatrului în fiecare lună;
• Măsurarea înălțimii, cântărirea.

Vaccinarea de rutină nu este efectuată și nu se efectuează nici analize, decât la necesitate.

Alimentația

Copilul ține o bucată de pâine în mână, o suge, o mușcă. Când bea dintr-o ceașcă ținută de adult, el începe să o țină ușor cu mâinile.

Alăptarea și diversificarea

Regimul alăptării se poate schimba: copilul angajat în dezvoltarea sa, uită să se atașeze de piept în timpul zilei, astfel rămânând 6-8 hrăniri. În același timp, durata și frecvența hrănirii nocturne crește (de până la 6 ori).

În timpul alăptării, bebelușul are acțiuni noi: poate începe să ridice sânii mamei cu mâinile, să le tragă de sub hainele ei, să ia diverse poziții, fără a înceta să sugă. Acest comportament este o normă de vârstă. Este important ca acțiunile copilului să nu provoace disconfort mamei.

Bebelușul poate mânca deja un volum destul de mare (până la 100 g) de alimente solide. Va fi minunat dacă copilul va lua mesele odată cu ceilalți membri ai familiei.

Meniul unui copil la 8 luni depinde de mai mulți factori: bebelușul este alimentat natural, artificial sau mixt, vârsta la care a început diversificarea, copilul are tendința la reacții alergice etc. Unii bebeluși de la vârsta de 8 luni au deja un meniu destul de divers, inclusiv cereale, fructe, legume, carne, ou, produse lactate; alții până la această vârstă sunt familiari, cu excepția laptelui matern, cu doar 2-3 grupuri de produse noi.

Iată exemple de produse care, de obicei, apar pe masa bebelușului de 8 luni:

• Cereale (ovăz, hrișcă, orez, porumb etc.);
• Legume (conopidă, broccoli, dovlecel, dovleac, cartofi, morcovi, ceapă etc.);
• Uleiuri vegetale și unt;
• Fructe și fructe de pădure (mere, pere, banane, caise, piersici, prune, cireșe, coacăze negre și roșii, afine, zmeură etc.);
• Carne și ficat (vită, iepure, pui, curcan, porc);
• Ou de pui și de prepeliță;
• Pește.

În acest moment, copilul vostru are cinci mese pe zi. Dimineața și seara, continuați să-i oferiți lapte matern. Dacă copilul cere, continuați să-l hrăniți și noaptea. Pe parcursul celor trei mese zilnice, încercați să-i oferiți bebelușului diverse alimente.

Meniul zilei poate fi astfel:

• 10:00 – cereale – 180 g, piure de fructe – 40 g., lapte matern.
• 13:30 – piure de legume/ carne – 180 g, lapte matern.
• 18:30 – brânză de vaci – 40 g sau produse lactate – 120 g, lapte matern.

Astfel, după fiecare hrănire, este recomandat să alăptați bebelușul.

Acesta este un meniu-exemplu și în fiecare zi trebuie să fie diferit.

Laptele praf și diversificarea

Atunci când planificați meniul unui copil în vârstă de 8 luni, trebuie să fiți atenți ca bebelușul să primească toate vitaminele și mineralele necesare. Nou în mâncarea de la 8 luni poate fi peștele.

Dimineața și seara se oferă amestecul de lapte (până la 200 g). În timpul zilei, meniul copilului poate fi:

• 10:00 – terci (de exemplu, fulgi de ovăz cu pere) – 180 g, piure de mere și banane – 40 g.
• 13:30 – supă cu carne – 180 g, piure de legume – 50 g.
• 18:30 – brânză de vaci – 40 g, iaurt – 120 g, piure de caise și măr – 40 g.

Acesta este un meniu aproximativ, bucatele din el pot și trebuie să fie alternate. Puteți forma o dietă diferită, convenabilă și potrivită pentru voi. Dacă decideți să introduceți un nou produs, dar copilul refuză categoric să îl mănânce, amânați noul fel de mâncare pentru mai târziu.

Încercați altceva sau lăsați meniul la fel. Se întâmplă adesea că, după câteva luni, copilul să mănânce deja cu plăcere ceea ce refuzase anterior.

Astfel, atunci când decideți cum să hrăniți corect bebelușul la 8 luni, luați în considerare nu numai recomandările specialiștilor, ci și preferințele copilului.

Scutece ude și murdare

Când urinează, copilul caută independența: îi place să o facă pe podea și apoi să atingă bălțile. Așadar, copilul începe să ia cunoștință cu produsele vieții sale, să stabilească legătura între acțiunea sa și produsul rezultat.

Frecvența de a merge la toaletă rămâne aceeași.

Îngrijirea copilului

Plimbări

Nu ignorați plimbările zilnice. Copilul trebuie să iasă la aer curat în fiecare zi și cât mai mult posibil. Observațiile speciale, experimentele științifice și practica vieții a dovedit că expunerea maximă la aer îi mărește rezistența la infecțiile respiratorii și are un efect benefic asupra sistemului nervos – într-un cuvânt, devine un instrument universal preventiv și adesea terapeutic.

Totodată, plimbările sunt bune și pentru experiențe noi, cunoașterea lumii din jurul său. Faceți o plimbare cu micuțul în parc. Arătați-i (dacă există) iazul cu rațe, fântâna, florile de diferite culori. Arătați-i copiii mai mari care se joacă.

În acest timp, fiți foarte precauți! Copilul ar putea să fie interesat de ceva și, întinzându-se spre acel lucru, să cadă din cărucior!

Băița

Continuați seara baia și înotul. Puteți înlocui cada mică pentru copii cu cea mare a adulților. Puteți continua să folosiți cercul sau scaunul de baie pentru copii.

În plus, puteți pune un covoraș de cauciuc pe partea de jos a căzii pentru siguranță și să turnați puțină apă. Urmăriți copilul astfel încât să nu-și lovească capul de părțile laterale ale căzii.

Masaj

După masaj, efectuați exercițiile învățate, crescând numărul de repetări, dar și completați-le cu altele noi: întoarcerea la stânga și la dreapta din poziția de ședere, aruncarea mingii, schimbarea jucăriilor, stând cu sprijinul pe o mână, pășirea în lateral cu sprijinul pe mâini sau pe un suport.

Aceste exerciții nu au un rezultat imediat, dar după un timp, copilul le va stăpâni.

Regimul de veghe și somn

Somnul este crucial pentru o dezvoltare adecvată. Mai puțin de 14 ore pe zi, copilul nu poate dormi. Lăsați copilul să doarmă în fiecare zi la aceeași oră, stabiliți-i un fel de ritual. Puteți să-i cântați sau să-i puneți jucăria preferată în pătuț ca un semnal că este timpul să adoarmă.

Copiii mici care nu au avut niciodată probleme cu somnul pot începe brusc să se trezească noaptea sau să aibă probleme de adormire. Tulburările de somn sunt mai des asociate cu faptul că acum copilul învață să stea, să se rostogolească, să se târască și, eventual, să se ridice singur.

Nu este surprinzător că va dori să-și încerce noile abilități și în timpul somnului. Bebelușul se poate trezi noaptea pentru a încerca să stea pe funduleț sau să stea în picioare.

Fiind într-o stare somnolentă, acesta nu se va putea culca înapoi singur. Desigur, el se va trezi definitiv și va începe să plângă. Sarcina voastră este de a calma copilul și de a-l ajuta să se culce.

Dacă copilul vostru se culcă după orele 20:30 și începe brusc să se trezească în timpul nopții, încercați să-l culcați cu jumătate de oră mai devreme.

Jocuri și jucării

Obiecte casnice

Psihologii recomandă să nu limitați dezvoltarea copilului și să-i oferiți, pe lângă jucării, orice obiecte sigure din gospodărie.

De exemplu, în bucătărie puteți distra copilul, invitându-l să se joace cu felurile de mâncare, sticlele de plastic cu capace, tigăile cu capace de diferite dimensiuni, cerealele, pastele etc.

Principalul lucru este să fiți întotdeauna lângă copil pentru a împărtăși bucuria de a cunoaște lumea. Țineți minte că este periculos pentru copil să i se ofere articole mici, deoarece le poate pune în ureche sau nas și poate exista riscul obstrucției tractului respirator. Luați măsurile de siguranță de bază.

Construim din cuburi

Luați câteva cuburi de plastic. Construiți un turn, plasând un cub peste altul. Rugați copilul să construiască un turn la fel; ajutați-l.

Dacă este necesar, puneți cuburile unul peste altul împreună cu micuțul. Numiți culorile cuburilor, indicați dimensiunile acestora. Jocul îmbunătățește mișcările mâinilor, dezvoltă analizorul vizual și percepția culorii.

Distrugem turnul

Construiți același „turn” de cuburi și arătați-i copilului cum să-l împingă. „Turnul” se va prăbuși și veți comenta căderea lui: „O, totul a căzut!” În curând, copilul va începe să se bucure de conștiința că este atât de puternic și poate produce un efect atât de minunat.

Imagini „tactile”

Realizați imagini „tactile” din diverse materiale și țesături și uniți-le într-o carte. Puteți lua bucăți de satin, cauciuc, blană – toate acestea sunt interesante de atins.

Lăsați bebelușul „să citească” cartea sa tactilă înainte de a merge la culcare.

Coșul pentru jucării

Puneți jucării într-o cutie de lemn sau într-un coș. Apoi scoteți-le. Numiți elementele: „Luăm mingea și o punem la locul ei.” În curând, copilul va învăța nu numai să scoată jucăriile din cutie, ci și să le pună înapoi.

În timp, complicați jocul făcând mai multe compartimente în cutie pentru diferite jucării. Acest joc învață copilul să pună jucăriile la loc, la cererea voastră.

Piramida

Formați piramida pe inel. Lăsați copilul să examineze și să se joace cu ea. Repetați de mai multe ori pentru a-i arăta cum să monteze singur piramida.

Desene cu markere

La magazinul de papetărie, cumpărați câte un marker gros în verde, albastru, roșu și violet. Puștiul stă pe podea cu picioarele late. Puneți în fața lui o foaie curată de hârtie A4 (pot fi bucăți de tapet).

Apoi luați markerul și puneți-l în mâna dreaptă a bebelușului și trasați o linie dreaptă. Cel mai probabil, după ce va vedea semnul desenat, copilul va încerca să-l repete.

Lăudați-l cât de bine și de frumos pictează, denumiți culorile cu care pictează. Copilul poate fi indiferent față culoarea unui marker și curios de culoarea altuia, deci experimentați.

Acest joc îmbunătățește mișcările mâinilor și arată copilului consecințele acțiunilor sale.

Jocul cu telefonul

Învățați copilul să „vorbească” la telefon. Îi puteți da un telefon de jucărie sau, mai bine, unul real, deconectat de la rețea. Copilul va ține cu bucurie telefonul și va „vorbi” în el.

Ne târâm cu toții

Puneți copilul pe podea. Luați poziția de târâre și invitați-l să vă prindă. Apoi, schimbați-vă cu rolul: îl prindeți voi pe el. Lăudați-l de fiecare dată când îi reușește să vă prindă sau să fugă.

Dacă un frate sau o soră mai mare se alătură jocului, atunci este și mai minunat! Jocul, pe lângă dezvoltarea coordonării mișcărilor, vă permite să eliminați stresul emoțional și să înveseliți toți membrii familiei.

În viitor vă așteaptă: Copilul la nouă Luni: Dezvoltarea Fizică, Psihică Și Cognitivă

Tunelul

Din cutii mari, construiți un tunel pentru copilul vostru. Explicați-i bebelușului că trebuie să se târască înăuntru. Arătați-i dacă este necesar.

Așteptați copilul la ieșirea din tunel cu un premiu în mâini. Jocul poate fi făcut și mai interesant dacă luminați calea din tunel cu o lanternă. În acest joc, copilul dezvoltă sentimentul de securitate – pentru că nu vede obiectele obișnuite când se află în tunel, ieșind din el, își dă seama că totul a rămas neschimbat, în ciuda absenței sale temporare.

De asemenea, jocul stimulează interesul de cercetare al bebelușului și îmbunătățește coordonarea mișcărilor sale.

Dacă bebelușul este speriat de tunel și nu dorește să se târască înăuntru, nu insistați să continue jocul. Încercați să vă întoarceți la acest joc peste câteva săptămâni sau să schimbați condițiile jocului, făcând un tunel din scaune.